Octav Doicescu

Acad. Octav Doicescu.

Octav Doicescu (n. 9 ianuarie 1902, Brăila - d. 10 mai 1981, Bucureşti) a fost un academician român, arhitect, membru titular (1974) al Academiei Române. Cetăţean de onoare al oraşului New York, 1939, titlu dat lui Doicescu de celebrul primar La Guardia.

Nu a fost membru al unui partid politic, nici înainte şi nici după 1944.

Numele său a fost dat unei străzi din cartierul Progresul, din oraşul său natal, Brăila.

Publicaţii

La sfârşitul anilor 30, scrie împreună cu Marcel Iancu şi Horia Creangă, broşura "Către o arhitectură a Bucureştilor ", o încercare de a prefigura un Bucureşti modern care păstrează valorile trecutului. Concomitent, apare revista "Simetria", redactată de George Matei Cantacuzino, Matila Ghyka, Tudor Vianu, Titu Evolceanu, Ştefan (Fanică) Constantinescu, Mac Constantinescu şi Octav Doicescu. Ultimul număr apare în 1945. Revista este singura publicaţie a epocii care pune problema 'Orient - Occident' în estetica vremii sau problema 'Mitocanului Român' , articol scris în 1939 .Concepe schite pentu proiectul monumentului din Indore ( India ) ,monument ce trebuia sa adaposteasca o pasare maiastra a lui Brancusi . Inceputul razboiului a pus capat constructiei din India.

Construcţii proiectate

Fântâna Mioriţa - Parcul Herăstrău (ce include cartierul Jianu din faţa parcului Bordei); Restaurantul Românesc de la Băneasa, uzinele Banloc şi blocul Banloc din Calea Victoriei, numit şi "Blocul Roşu", Uzinele IAR, Ministerul Informaţiilor (Str. Oneşti), Casa Română de la „World's Fair”, New-York 1939, Cartierul de vile din parcul Jianu (astăzi Primăverii) şi amenajarea Parcului Herăstrău şi Bordei împreună cu inginerul Caranfil. Fântâna 'Zodiacului' din Parcul Carol. Casa de la Snagov a Regelui Mihai, astăzi distrusă. Bloc de locuinţe pe Ştirbei Vodă în faţa Conservatorului de muzică. Opera Română (1953). Basoreliefurile sunt opera lui Ion Vlad. Cartier de locuinţe în Băneasa pentru personalul Aeroportului, la origine fiecare casă avea altă culoare. Primăria oraşului Piteşti. Monumentul "Reîntregirii Neamului" din Chişinău, 1942 (distrus de comunişti). Face linogravură pentru coperţi de cărţi de poezie (anii 1925- 1930).

sursa wikipedia