Arhitectura USH

Balul Absolventilor Promotia 2011 - Arhitectura USH

2011-04-30T00:17:00.003+03:00

In atentia si bucuria absolventilor anului 6 promotia 2011, cu si fara diploma,
pregatim Balul Absolventilor!

Cu sprijinul Universitatii avem la dispozitie discoteca/clubul de la IMGB si propunem in seara de 1 sau 2 iulie (dupa licenta) sa ne sarbatorim alaturi de cadre didactice, de iubiti si iubite, printr-o serie de ceremonii, ceva scenete si mult dans.Evenimentul ar incepe in jurul orelor 17:00 cu aperitive si cocktailuri continuand pana in zorii zilei urmatoare. Costurile bufetului sunt de maxim 50 RON de persoana, la acest pret se va adauga bautura(adusa eventual de la metro) si alte cheltuieli anexe (dj., etc).

In saptamana viitoare se va organiza o intalnire pentru a stabili cine doreste sa participe la organizarea balului. Tot atunci vom discuta si despre modul in care evenimentul se va desfasura.

Pentru a avea o estimare a numarului de persoane ce doresc sa participe, pentru a fixa data si a da unda verde pregatirilor, va rugam sa ne contactati pe urmatoarele adrese de email, sau sa raspundeti la polul referitor la prezenta care urmeaza sa fie realizat pe group.

margaretix24@yahoo.com - Magda
madragos@yahoo.com - Dragos
tudor_pavelescu@yahoo.com - Tudor
fd_kid2003@yahoo.com - Ionut

Va multumim si va asteptam!!!!!

METODOLOGIA PRIVIND ADMITEREA ÎN CICLUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ PENTRU ANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT 2010-2011

2010-08-01T21:53:00.000+03:00

În conformitate cu prevederile Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, în temeiul dispoziţiilor O.M.E.C.I. nr. 3331/2009 privind criteriile generale de organizare şi desfăşurare a admiterii în ciclul de studii universitare de licenţă, de masterat şi de doctorat pentru anul universitar 2009–2010, potrivit prevederilor cuprinse în Carta Universităţii Spiru Haret, Senatul Universităţii Spiru Haret stabileşte următoarea Metodologie:
I. ORGANIZAREA ADMITERII

* Art.1. Ciclul de studii universitare de licenţă se organizează pe domenii de studiu.
* Art.2.
o (1) Admiterea în Universitatea Spiru Haret se organizează pe domenii de studiu de licenţă, la specializările acreditate şi autorizate să funcţioneze provizoriu, prevăzute în Anexă.
o (2) Constituirea formaţiunilor de studiu pe specializări se face după exprimarea opţiunilor de către candidaţii admişi, cu luarea în considerare a planului strategic al universităţii.
* Art.3. Admiterea pentru anul universitar 2010–2011 se desfăşoară pentru formele de învăţământ zi, la distanţă şi cu frecvenţă redusă. La Universitatea Spiru Haret, formele de învăţământ la distanţă şi cu frecvenţă redusă sunt organizate în conformitate cu prevederile art.60 (1) din Legea Învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare: „Activitatea didactică se poate organiza în următoarele forme: de zi, seral, cu frecvenţă redusă şi la distanţă. Formele de învăţământ seral, cu frecvenţă redusă şi la distanţă pot fi organizate de instituţiile de învăţământ superior care au cursuri de zi”.
* Art. 4. Pentru anul de învăţământ 2010-2011, admiterea în ciclul de studii universitare de licenţă se desfăşoară astfel:
o în perioada iunie–septembrie a.c., pentru candidaţii posesori de diplomă de bacalaureat din promoţiile anterioare anului 2010;
o în perioada iulie-septembrie a.c., pentru candidaţii absolvenţi de liceu ai promoţiei 2010, care au promovat examenul de bacalaureat, pe baza adeverinţei eliberate de liceu (în care se precizează media generală şi notele obţinute la probele susţinute, mediile obţinute în anii de liceu, termenul de valabilitate şi că nu a fost eliberată diploma de bacalaureat), până la dobândirea diplomei de bacalaureat.

II. CANDIDAŢII LA ADMITERE

* Art. 5. Pot candida la admiterea în învăţământul superior, în ciclul de studii universitare de licenţă, absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă cu aceasta. Pot candida, de asemenea, cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene în aceleaşi condiţii prevăzute de lege pentru cetăţenii români, inclusiv în ceea ce priveşte taxele de şcolarizare. Recunoaşterea studiilor efectuate de către aceştia în ţările de domiciliu se va realiza de către direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Cetăţenii străini au obligaţia să prezinte un certificat de competenţă lingvistică pentru limba română eliberat de către instituţii abilitate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Aceeaşi condiţie se impune şi în cazul transferurilor cursanţilor între instituţiile de învăţământ superior acreditate, care potrivit legii, au dreptul să şcolarizeze cetăţenii străini şi sunt recunoscute de către statul român.
* Art. 6. Documentele necesare înscrierii la admitere sunt următoarele:
o diploma de bacalaureat (diplomă echivalentă cu aceasta), în original sau adeverinţă eliberată de liceu, în original, pentru candidaţii care au promovat examenul de bacalaureat în anul 2010 (adeverinţa de absolvent de liceu se poate depune în copie legalizată în cazul în care candidatul care se înscrie la admitere are adeverinţa în original depusă la un alt dosar de admitere, însoţită de o adeverinţă în care se certifică acest lucru);
o certificatul de naştere, în copie (xerox);
o certificatul de căsătorie (dacă este cazul), în copie (xerox);
o adeverinţă medicală tip;
o copie după buletinul (cartea) de identitate, care să cuprindă codul numeric personal;
o 3 fotografii tip buletin de identitate;
o copie legalizată după diploma de bacalaureat, însoţită de adeverinţă eliberată de facultatea la care se află diploma de bacalaureat, în original (pentru cei care urmează a doua facultate);
o un dosar plic.
* Art. 7. (1) Taxa de înscriere la admitere este de 60 lei.
(2) Fiii de ţărani, de cadre didactice, de pensionari şi şomeri, aflaţi în întreţinerea părinţilor, sunt scutiţi de plata taxei de înscriere pentru admitere.
Această facilitate se acordă:
o candidaţilor fii de ţărani, în baza adeverinţei eliberate de primăria comunei unde domiciliază părinţii lor, care să ateste că unica sursă de venit a acestora este agricultura;
o candidaţilor fii de cadre didactice, în temeiul unei adeverinţe eliberate de şcoala unde funcţionează părintele/părinţii;
o candidaţilor fii de pensionari, în baza cuponului de pensie din ultima lună.
o candidaţilor fii de şomeri, în baza cuponului de şomer din ultima lună.
* Art. 8. Înscrierea şi admiterea se desfăşoară la sediul central al Universităţii Spiru Haret din Bucureşti, Str. Ion Ghica nr. 13, Sectorul 3, la sediile facultăţilor din Bucureşti, Constanţa, Braşov, Craiova, Râmnicu-Vâlcea, Câmpulung-Muscel, Blaj şi la Centrele Tehnologice ale Universităţii Spiru Haret din ţară şi din străinătate.

III. DESFĂŞURAREA ŞI REZULTATUL ADMITERII

* Art. 9. (1) Admiterea în anul I se face, în principal, pe baza rezultatelor obţinute la examenul de bacalaureat, a fişei-chestionar şi a discuţiei pe care o poartă un membru al comisiei de admitere cu fiecare candidat în parte, pe marginea răspunsurilor din fişa-chestionar.
o (2) Fiecare candidat înscris la admitere va completa anexa 1 la fişa chestionar, în care sunt cuprinse date necesare pentru întocmirea Registrului Matricol Unic.
o (3) Pentru domeniile/specializările: arhitectură, teatru, muzică, cultură fizică şi sport, limbi şi literaturi, facultăţile pot include, în structura admiterii, şi teste de cunoştinţe, teste de limbă, teste de aptitudini şi vocaţionale, probe practice etc.
o (4) Fişa-chestionar se semnează de cadrul didactic care a realizat interviul şi se validează de conducerea facultăţii respective.
o (5) Rezultatele admiterii se comunică după susţinerea interviului şi, după caz, a testelor specifice specializărilor vocaţionale.
o (6) Facultăţile au obligaţia să restituie, după afişarea rezultatelor finale, în cel mult 48 de ore de la depunerea cererii şi necondiţionat, fără perceperea unor taxe, dosarele candidaţilor respinşi sau ale celor care renunţă la locul obţinut prin admitere.

IV. ALTE PRECIZĂRI ŞI DISPOZIŢII FINALE

* Art. 10
o (1) Taxele de şcolarizare pentru anul universitar 2010-2011 rămân nemodificate, având următorul cuantum (lei):
Specializarea ZI ID, FR
Drept, Administratie publica, Marketing, Afaceri internationale, Contabilitate si informatica de gestiune, Management, Finante si banci, Filosofie, Studii culturale, Jurnalism, Comunicare si relatii publice, Sociologie, Psihologie, Pedagogie muzicala, Geografie, Geografia Turismului, Limba si literatura româna – O limba straina (engleza, franceza), Istorie, Administrarea afacerilor, Matematica, Informatica, Pedagogie 1.380 1.080
Limba si literatura moderna A (engleza, franceza) – Limba si literatura moderna B (franceza, engleza, germana, spaniola, italiana, rusa, latina, araba, japoneza, chineza) 1.725 -
Educatie fizica si sportiva 1.725 -
Kinetoterapie si motricitate speciala 1.725 -
Arhitectura, Artele spectacolului (Actorie) 1.800 -
Medicina veterinara 2.530 -
o (2) Prezenta Metodologia privind admiterea în ciclul de studii universitare de licenţă pentru anul de învăţământ 2010-2011 a fost aprobată de Senatul Universităţii Spiru Haret, în şedinţa din 6 mai 2010.

Preşedintele şi Rectorul Universităţii Spiru Haret
Prof. univ.dr. Aurelian Bondrea

sursa www.spiruharet.ro

Admitere 2010 - Facultatea de Arhitectura "Spiru Haret"

2010-07-23T01:43:00.005+03:00

Documente necesare înscrierii la admitere

Pot candida la admiterea în învăţământul superior, în ciclul de studii universitare de licenţă, absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă cu aceasta.

Pot candida, de asemenea, cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene în aceleaşi condiţii prevăzute de lege pentru cetăţenii români, inclusiv în ceea ce priveşte taxele de şcolarizare. Recunoaşterea studiilor efectuate de către aceştia în ţările de domiciliu se va realiza de către direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

La admiterea în toate ciclurile de studii universitare cu predare în limba română, cetăţenii străini au obligaţia să prezinte un certificat de competenţă lingvistică pentru limba română eliberat de către instituţii abilitate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Aceeaşi condiţie se impune şi în cazul transferurilor cursanţilor între instituţiile de învăţământ superior acreditate, care potrivit legii, au dreptul să şcolarizeze cetăţenii străini şi sunt recunoscute de către statul român.
Documentele necesare înscrierii la admitere sunt următoarele:

* diploma de bacalaureat (diplomă echivalentă cu aceasta), în original sau adeverinţă eliberată de liceu, în original, pentru candidaţii care au promovat examenul de bacalaureat în anul 2010 (adeverinţa de absolvent de liceu se poate depune în copie legalizată în cazul în care candidatul care se înscrie la admitere are adeverinţa în original depusă la un alt dosar de admitere, însoţită de o adeverinţă în care se certifică acest lucru);
* certificatul de naştere, în copie (xerox);
* certificatul de căsătorie (dacă este cazul), în copie (xerox);
* adeverinţă medicală tip;
* copie după buletinul (cartea) de identitate, care să cuprindă codul numeric personal;
* 3 fotografii tip buletin de identitate;
* copie legalizată după diploma de bacalaureat, însoţită de adeverinţă eliberată de facultatea la care se află diploma de bacalaureat, în original (pentru cei care urmează a doua facultate);
* fişa-chestionar (descarcă aici);
* anexa la fişa-chestionar (descarcă aici);
* un dosar plic.

sursa www.spiruharet.ro

Periscop

2010-01-30T12:10:00.002+02:00

Periscop/ comutator de orizont

O propunere Point4: Justin Baroncea, Radu Enescu, Constantin Goagea, Stefan Ghenciulescu, Vitalie Cataraga, Ioana Vultur

Periscopul, raspunsul simplu la intrebarea: cum se poate muta linia orizontului intr-un ambient urban?

Printr-un salt perceptiv produs de un simplu instrument optic, utilizatorului i se aduce orasul intr-un loc precis. Comutand linia orizontului, periscopul deblocheaza perceptia locuitorului stabilind o relatie complexa intre un spatiu tangibil/inchis si unul inaccesibil/deschis.

Surpriza de a descoperi cu ajutorul unui burlan-periscop relatia dintre loc si tesutul urban al carui produs este acel loc fixeaza o imagine a spatiului public. Burlanul-periscop (re)pozitioneaza in perceptia locuitorului spatiul public in oras.

Periscopul marcheaza locul nu numai la nivelul perceptiei ci si la nivelul uzului de spatiu public: poate fi utilizat de o singura persoana care ocupa temporar un loc. Se genereaza un nou tip de spatiu public, pentru un singur „locuitor".

Se stabileste o relatie de proximitate intre loc si locuitor: un scaun, un burlan si un singur „privitor" – intimitate in spatiul public.

Reziduul urban, spatiul rezidual, devine printr-un mecanism simplu un nod in tesutul urban. Reteaua de reziduuri recuperate functioneaza la randul ei ca un mecanism de recuperare a unui tesut in care se reorienteaza dinamica urbana catre spatiul public.

Studiul de caz pe care se aplica proiectul: Centrul istoric al Bucurestiului.

In zone reziduale din Lipscani se introduc periscoape orientate catre reperele inalte ale orasului cu intentia de a stabili un nou tip de relatie intre spatiul public rezidual si restul zonei centrale.

Trei locuri devin obiectul unui studiu pilot de recuperare a spatiului public.

Biserici fortificate sasesti

2009-10-26T21:20:00.001+02:00

Alma Vii - Almen

Biserica-hala cu cor suprainaltat, sec. 15-18. Biserica cetate se afla pe un deal in partea de nord a satului. Elementele cele mai vechi ale bisericii sint romantice. In sec. 15 s-au facut constructii de aparare. Corul a fost suprainaltat si i s-a adaugat un sir de guri pentru aruncarea smoalei. Zidul poligonal este intarit cu patru turnuri. Turnul de poarta masiv cu patru niveluri (1) si turnul sudic (2) au un drum de straja din lemn. Zidul imprejmuitor are brese pemtru tragere si guri pentru aruncarea smoalei. In sec. 19 s-au adus modificari mai mari la biserica. De atunci dateaza bolta din biserica, precum si amenajarea clasicistica a interiorului (alltar, amvon, cristelnita, orga, empore, strane). Un desen al lui Martin Schlichting de la mijlocul sec. 19 prezinta biserica-cetate dinspre sud, dovedind ca in ultimii 150 de ani s-au facut doar putine modificari.

Bazna - Baassen

Biserica din sec. 15, cu parti romanice din sec. 13, zid imprejmuitor din sec. 15 si 16. Biserica se afla in partea de nord-est a localitatii. Corul este construit ca un turn. Citeva detalii romanice (portalul de vest, nisa din cor) indica existenta unei cladiri anterioare din sec. 13. Pina la sfirsitul sec. 19 turnul corului, ca si cel al portii, aveau un drum de straja neacoperit. Forma initiala a corului mai poate fi recunoscuta in desenul lui Schlichting (de prin 1850). Pe zidul nordic al corului se afla o nisa sacramentala de piatra, datata 1504. Sint de asemenea de remarcat orga baroca si o strana din sec. 16. in clopotnita si in turnul de poarta se afla trei clopote dinainte de Reforma.

Biertan - Birth�lm

Biserica-hala in stil gotic tirziu, construita in perioada 1500-1524, imprejmuire tripla din sec. 14-18.

Bagaciu - Bogeschdorf

Biserica-hala in stil gotic tirziu din sec. 15, imprejmuire sec. 15-17. Biserica-cetate se afla pe ulita principala a satului. Biserica se remarca prin sculpturile constructiei. Portalurile de sud si de vest sint bogat impodobite; apar, de asemenea, ornamente din piatra in cor. S-au pastrat valoroase obiecte de amenajare interioara. Altarul de la inceputul sec. 16 are in scrin trei sculpturi ale Mariei. Stranele provin din atelierul sighisoreanului Johannes Reichmut.

Viscri - Deutschweisskirch

Biserica din sec. 14, peste o constructie anterioara romanica, imprejmuire sec. 14-18. Cetatea se afla pe o inaltime deasupra satului. Mica biserica-sala este marginita la est de un cor initial semicircular, iar la vest de un turn masiv. in interiorul bisericii s-au pastrat resturi de sculptura romanica (cristelnita, nisa, arc triumfal, portal). Imprejmuirea interioara este intarita cu trei turnuri si doua bastioane. Biserica-cetate relativ mica dar pitoreasca a strabatut ultimele doua secole fara modificari. Ea reprezinta unul dintre exemplele cele mai lamuritoare despre modul in care, in spatiul cel mai restrins, se alcatuia o zona de supravietuire pentru comunitatea amenintata din afara.

Drauseni - Draas

Bazilica romanica cu turn vestic (sec. 13), modificata pe la 1500 in vederea apararii. Bazilica romanica initiala a fost modificata in cursul lucrarilor de construire de fortificatii, astfel ca au fost demolate navele laterale si absida de est, iar corul a fost prevazut cu un nivel de aparare. Dintre ornamentele romanice care s-au pastrat, impresioneaza portalul de vest, resturile unei empore vestice si ferestrele gemene.

Ighisul Nou - Eibesdorf

Biserica-hala cu turn vestic nasiv (sec. 14-15), zid de la inceputul sec. 16. Biserica-cetate se afla in centrul localitatii. Turnul de vest, care are aceeasi latime cu biserica-hala, reprezinta semnul distinctiv al acestei constructii. Deasupra corului se afla un nivel de aparare, prevazut cu brese pentru tragere. Se gasesc sculpturi in piatra la portalul de vest, in nisa din cor, in nisa sacramentala, pe console, nervuri si chei de bolta. Altarul, stranele, amvonul sint baroce.

Cincu - Gro�schenk

Una din cele mai mari bazilici din Transilvania. Zidul dublu a fost in mare parte darimat.

Homorod - Hamruden

Biserica romanica din sec. 13 a fost modificata in sec. 15 si 18. Zid dublu sec. 15-18. Biserica se afla in centrul localitatii. Biserica romanica initiala a fost intarita in sec. 15 cu un masiv turn de cor. Zidul interior este in forma de patrulater si are turnuri la colturi. La sfirsitul sec. 18 a fost construit corul din zidul sudic al bisericii. Din aceasta perioada dateata si mobilierul interior (altar, amvon, strane, tavan casetat), in stilul barocului transilvanean taranesc.

Cisnadie - Heltau

Bazilica romanica cu turn vestic (sec. 13), fortificata in sec. 15. Zid dublu cu santuri de apa. in centrul cetatii se afla bazilica romanica, cu un masiv turn vestic, incadrat de navele laterale. Biserica, initial inchinata sfintei Walburgis, a fost transformata in sec. 15 ca biserica fortificata. Corul a fost inaltat, iar deasupra intrarilor de nord si de sud au fost construite fortificatii de aparare. Un zid dublu cu santuri de apa protejeaza biserica.

Hosman - Holzmengen

Biserica romanica cu turn vestic, fortificata pe la 1500. Bazilica romanica cu turn vestic din sec. 13 a fost modificata in sec. 15 potrivit tehnicilor de aparare. Pentru aceasta, au fost demolate navele laterale si s-a construit un zid imrejmuitor dublu. Turnul de poarta mai are inca sistemul de inchidere initial (un gratar care cade). Portalul de vest romanic reprezinta un detaliu deosebit de valoros.

Harman - Honigberg

Bazilica romanica cu turn vestic si capele flancind corul, imprejmuire puternica cu santuri de apa

Câlnic - Kelling

Cetate nobiliara cu capela, donjon si imprejmuire dubla Cetatea nobiliara se afla in mijlocul localitatii, pe riul care strabate comuna. Ea consta dintr-o imprejmuire interioara ovala, in interiorul careia se afla un donjon si o capela. Un al doilea zid imprejmuitor a fost construit mai tirziu. Cele mai vechi parti ale cetatii dateaza din a doua jumatate a sec. 13. o a doua faza de constructie poate fi datata la sfirsitul sec. 15 si inceputul sec. 16.

Seica Mica - Kleinschelken

Bazilica gotica din sec. 14, modificata in jurul lui 1500 in vederea apararii, imprejmuire dubla

Cloasterf - Klosdorf

Biserica fortificata de la inceputul sec. 16 cu zid patrulater Biserica se afla pe strada principala a satului. Ea consta dintr-o biserica-sala care se continua la est cu un cor la fel de larg. Corul si sala sint acoperite de un nivel de aparare. Zidul imprejmuitor alcatuieste un patrulater, care are la fiecare colt cite un turn. Constructia a fost terminata la 1523.

Medias - Mediasch

Biserica gotica tirzie, jumatate biserica-hala, jumatate bazilica. Zid dublu cu santuri de apa

Mosna - Meschen

Biserica-hala in stil gotic tirziu, de la sfirsitul sec. 15, zid puternic, cu zona inchisa.

Cisnadioara - Michelsberg

Bazilica romanica scurta, construita pe la 1200, zid cu creneluri. Biserica este mentionata documentar pentru prima oara in 1223, cind si-a schimbat proprietarul (Magister Gozelinus a daruit-o abatiei Cirta). Bazilica romanica scurta ar fi trebui initial sa aiba o fatada vestica cu doua turnuri. Aceasta insa nu a fost realizata. Remarcabil este portalul vestic in trepte. La est, biserica are trei abside semicirculare. Virful dealului pe care se afla biserica a fost asigurat cu un zid cu creneluri. La sud se afla turnul portii, lipit de zid. in perioada mai recenta a fost construit la est, in afara zidului, inca un turn de aparare. Resturi ale unui al treilea turn de aparare s-au pastrat in fata portalului de vest.

Miercurea Sibiului - Reussmarkt

Biserica romanica cu turn vestic, transformata in secolul 18, imprejmuire ovala. Cea mai veche cladire este bazilica romanica; ea a fost transformata in sec. 18 in stil baroc. Din aceasta faza dateaza boltirea navei centrale, pilastrii si intreaga amenajare a interiorului: altar, strana, orga. Biserica este inconjurata cu o imprejmuire ovala, pe a carei latura interioara se afla drumuri de straja si depozite de cereale. Fortificatii suplimentare consolideaza intrarea sudica.

Dealul Frumos - Sch�nberg

Biserica romanica cu turn de cor si turn vestic, inconjurata cu un zid de aparare patrulater, intarit cu turnuri si bastioane. Biserica-cetate este situata in zona de intilnire a ulitelor satului. Prima constructie a fost o bazilica romanica cu turn vestic, cu cor patrat si absida semicirculara. Navele laterale cuprindeau turnul de vest. In cursul lucrarilor de consolidare, turnul vestic a fost inaltat si i s-a adaugat un drum de straja. Deasupra corului a fost construit de asemenea un turn (dupa ce absida semicirculara a fost demolata). Biserica este inconjurata de un zid in forma de patrulater, care are turnuri la colturi si in partea de sud are o zona inchisa. Fortificatiile sint consolidate de turnuri si bastioane suplimentare. Dintre obiecte, se pot remarca: un crucifix dinaintea Reformei, resturi ale unei strane gotice, o nisa sacramentala si o clanta gotica. Altarul, amvonul si cristelnita au caracteristici clasiciste.

Prejmer - Tartlau

Biserica, o cladire centrala din sec. 13, este inconjurata de un zid de fortificatii deosebit de puternic, cu santuri de apa.

Valea Viilor - Wurmloch

Biserica-sala cu turn de cor si turn vestic, in stil gotic tirziu. Desenul lui Schlichting arata ca biserica-cetate a suferit doar putine transformari in ultimii 150 de ani. Biserica este inconjurata de o imprejmuire eliptica. In comparatie cu alte biserici-cetate din zona Tirnavei, aici a fost atinsa maiestria. Decorarea interioara a bisericii provine in parte din sec. 16 (nisa sacramentala, decorarea portalului, o parte din strane) si in parte din sec. 18 (altar, amvon, cristelnita, si alta parte a stranelor).

sursa www.ici.ro

Arhitectura USH: ARHITECTURA MODERNA DIN ROMANIA IN PERIOADA 1920-1940 (partea VII)

2009-10-24T21:53:00.000+03:00

Arhitectura USH: ARHITECTURA MODERNA DIN ROMANIA IN PERIOADA 1920-1940 (partea VII)

ARHITECTURA MODERNA DIN ROMANIA IN PERIOADA 1920-1940 (partea VII)

2009-10-24T21:51:00.001+03:00

URBANISM

Potentialul economico-politic al tarii crescand vertiginos dupa formarea Statului National Roman in 1918, antreneaza dezvoltarea aleatoare a unora dintre principalele orase ale Romaniei, exprimata prin aparita si dezvoltarea industriei, cresterea densitatii populatiei in zonele centrale si aparitia unor cartiere noi, toate avand un caracter dezordonat si haotic. In Europa Occidentala se depasise deja aceasta faza de dezvoltare a oraselor. Promotorii Miscarii Moderne promovau in acest moment doua principale directii de rezolvare a problemelor urbane, cu valente caracteristice in functie de tara. Prima directia cauta "Stilul", speculand efectele compozitional-estetice si subordonandu-se deviziei "tot ceea ce este acceptabil trebuie pastrat". Al doilea principiu, mai radical, cauta "viata in natura", avand ca model "Orasul gradina" si "Charta de la Atena".Dupa Primul Razboi Mondial, orasele Romaniei intregite si in special capitala tarii prezinta o situatie speciala din punt de vedere al problemelor legate de urbanism si sistematizare teritoriala. Marile restructurari urbane ale Europei secolului XIX, al caror apogeu l-a reprezentat modelul francez (Georges Eugene Haussmann la Paris in perioada 1853-1869) au avut un ecou si in Romania prin trasarea la sfarsitul secolului a celor doua axe majore ale capitalei, est-vest si nord-sud.

Daca in cazul unor orase europene, "marile axe" au sfasiat brutal tesutul medieval existent, in cazul Bucurestiului, cu toate "sacrificiile" (Turnul Coltei, Biserica Sarindari etc.), trasarea acestor axe a contribuit la demararea organizarii structurii urbane amorfe. Aceste interventii au oferit premisele aplicarii in perioada interbelica a unor teorii moderne in demersul de solutionare a problemelor urbane ale capitalei. Modernismul urbanismului romanesc a constat in primul rand in usoara si fireasca adaptare la o etapa teoretica avansata de organizare a orasului; in al doilea rand in identificarea fenomenului urban cu teoria sistemica (sistemul) si utilizarea termenului de "sistematizare" in relatie cu planificarea urbana, iar in al treilea rand, derivat poate din primele doua, modul original de imbinare a tendinelor mentionate si adaptarea lor la conditiile locale.

In 1935 s-a elaborat de catre un grup de specialisti, arhitecti si ingineri, Planul Director de Sistematizare a Capitalei (PDSC), unul din cele mai progresiste din Europa de Rasarit. El devine operant in 1938, continutul lui acceptand selectiv elemente din cele doua directii de dezvoltare a urbanismului epocii. Respectul pentru principiile estetice de compozitie va da sentimentul statorniciei pentru cei ce locuiesc orasul, permitand arhitecturii sa-si produca efectul asupra ansambului urban. Principiile Chartei de la Atena vor influenta propunerile de zonificare functionala si de configuratie a circulatiei, iar valentele "Orasului gradina" pot fi regasite in sistemul de lotizare, in ideile de dezvoltare a salbei de lacuri si a valorificarii elementelor naturale din nordul capitalei.

Analiza PDSC evidentiaza caracterul principalelelor prevederi:

Dezvoltarea retelei de circulatie tine cont de ceea ce a fost realizat deja (ex. strapungeri est-vest si nord-sud si cele ale principalullui inel al orasului: completarea lor pune bazele structurii radial concentrice de aztazi).
Zonificarea functionala traseaza pentru urmatorii 40-50 de ani fizionomia unei capitale ce dispune de zone rezidentiale, industriale si spatii verzi in sistem, limitand in acelasi timp intinderea teritoriala a orasului.
Caracterul unor mari zone ale capitalei, asimilate in esenta cu "Orasul gradina", a fost regandit prin lotizari si amenajari care au intretinut si dezvoltat elementele pozitive ale mediului natural de care beneficiaza Bucurestiul.
Orasul modern este considerat ca un organism viu, in care initiativa particulara ste mentinuta in limite rezonabile si in care provizoriul si efemerul vor fi inlaturate.

Ca urmare a acestui "context legislativ" de mare deschidere, capitala a cunoscut cateva interventii ce au ilustrat potentialul spiritual si creativ al generatiei de arhitecti si urbanisti romani. Dintre acestea cele mai importante au fost:

Definitivarea strapungerii axului nord-sud (Bd. Balcescu - Magheru - 1848) si completarea fronturilor acestuia, fapt ce a generat aparitia unei insertii urbane de arhitectura moderna fara precedent sau echivalent pe continent.
Incheierea lotizarii catorva cartiere rezidentiale ca Parcul Jianu, Parcul National, Vatra Luminoasa etc.
Mobilarea pietelor si a principalelor intersectii ale orasului, cu element de referinta in parcursul volumetric urban.
Amenajarea cursului Dambovitei si a lacurilor din nordul orasului.
Localizarea si structurarea principalelor zone industriale.

Incepand cu 1929, conform legii administratiei locale, toate orasele si centrele urbane balneo-climaterice trebuiau sa-si intocmeasca propriile planuri directoare si de sistematizare. Ca exemple sunt orasele Brasov, Craiova, Cluj, Sfantul Gheorghe etc. Concursurile pentru obtinerea unor solutii cat mai interesante pentru sistematizarea unor localitati maritime sau a unor zone ale oraselor devin o practica ce va contribui la selectarea si promovarea celor mai valoroase idei in domeniul urbanismului.

Se poate desprinde concluzia ca urbanismul ca si arhitectura moderna interbelica din Romania s-a dezvoltat intr-o conjuctura favorabila, intretinuta si de o legislatie ce continea principalele intentiii ale miscarii moderne mondiale, bine fundamentate teoretic, urmarind directii de evolutie rationale, moderate, de mare profunzime in modul de intelegere a sistemului contextual construit existent si a psihologiei sociale in general.

Fara a fi ostentativ in gesturi si decizii, acest urbanism a creat reguli si directii de urmat a caror valabilitate, prin coerenta si logica ei, este certificata si astazi.

CONCLUZII

Miscarea moderna exprimata in arhitectura si urbanismul romanesc a fost asimilata in jurul anilor '30 de catre societatea romaneasca printr-o larga deschidere, acceptare si receptivitate.

Ancorata puternic in determinari materiale si sociale, arhitectura moderna romaneasca ilustreaza cel mai clar spiritualitatea, fluenta culturala si dorinta de emancipare a societatii romanesti.

Modernismul in arhitectura si urbanism a avut in Romania semnificatii unice, determinand racordarea, alaturi de celelalte arte, la cultura moderna mondiala.

Expresia pe care curentul modernist a primit-o in arhitectura romaneasca nu reprezinta o copie a unor curente de avangarda lansate la nivelul Europei. Ea constituie o secventa aparte in dezvoltarea si interpretarea unor principii prin filtrul permeabilitatii culturale proprii, care au condus la un proces de creatie diferit, independent, prin ale carui realizari arhitectii romani au participat cu un aport important la ansamblul valorilor universale.

Devenit "fenomen mondial", arhitectura moderna a participat masiv la transformarea Romaniei anilor '30 printr-un salt spectaculos spre civilizatie, ramanand dovada incontestabila a uneia dintre cele mai fertile etape din istoria noastra culturala.

sursa www.ici.ro

ARHITECTURA MODERNA DIN ROMANIA IN PERIOADA 1920-1940 (partea VI)

2009-10-22T21:34:00.001+03:00

ARHITECTURA MODERNA DIN ROMANIA IN PERIOADA 1920-1940

III. CONSTRUCTIILE INDUSTRIALE

Domeniul constructiior industriale, in aparenta mai putin spectaculos pentru creatia de arhitectura in general, beneficiaza de un impuls creator important. Uriasa transformare a tehnologiilor industriale devine o necesitate obiectiva in modul de conformare a acestui tip de cladiri. Marii industriasi, dornici de a beneficia de spatii moderne, cerute de noile procese tehnologice, de progresul si evolutia stiintei, accepta propunerile tinerilor arhitecti, in a caror conceptie sunt reformulate noile cerinte legate de utilizarea eficienta a spatiului de productie, de posibilitatile oferite de structura de beton armat si nu in ultimul rand de un nou sistem de selectare a reperelor estetice.

Printre lucrarile notabile ce au permis inscrierea constructiilor industriale in randul adevaratelor creatii de arhitectura se numara si cele realizate de Horia Creanga pentru firma Malaxa, in Bucuresti. Este vorba de Intrarea principala, 1931-31, Fabrica de tevi, 1935-36, Pavilionul Administrativ, 1936. Merita consemnat si aportul altor arhitecti la transformarea si evolutia cladirilor industriale spre lucrari ce le confera statutul de arhitectura industriala moderna. Tendinta functionalista si inovatia estetica se regasesc intr-un sir important de lucrari cu tematica industriala: Atelierele si anexele Grivita, Bucuresti, 1930-40, arh. Maria Cotescu; Uzinele IAR, Bucuresti, 1937, arh. P.M. Cantacuzino; Uzinele Metalurgice Brasov, 1936-37, arh. L. Constantinescu; Uzina de anvelope - Banloc, Floresti Prahova, 1937, arh. O. Doncescu; Halele Fabrica Tohanul Vechi si Orastie, 1937-38, arh. R. Bordenache; Uzinele IOR, Bucuresti, 1938-40, arh. R. Bordenache.

Constructiile pentru abatoare moderne au facut obiectul unor investitii importante in multe din localitatile tarii; printre ele se numara Abatorul de export din Constanta, 1933-34, arh. Nicolae Nenciulescu, Abatorul orasului Buzau, 1934, si Abatorul orasului Bacau, 1934-35, arh. D. Marcu etc.Ceea ce caracterizeaza toate aceste cladiri industriale este interesul pentru asigurarea functionalitatii optime, prin ridicarea calitatii locului de munca, organizarea spatiala rationala si exprimarea plastica foarte clara, intr-o volumetrie adecvata, ritmata de elementele constructive.

Aceasta arhitectura, impusa la cote superioare de valoare de catre promotorii Miscarii Moderne in arhitectura mondiala, cunoaste si in Romania interbelica o reevaluare si o inscriere a ei in randul adevaratelor opere de arhitectura. Dezvoltarea economica a tarii, urmata de expansiunea si diversificarea spatiilor industriale, a condus la necesitatea aparitiei unei noi structurari a spatiului industrial si mai ales a unei sincronizari cu tehnologia si stiinta moderna. Toate acestea vor avea ca efect aparitia unei estetici noi, capabila sa raspunda cerintelor functionale diverse. Efortul si aportul arhitectilor la solutionarea acestor cerinte se vor indrepta si spre proiectele dedicate designului industrial, ce se va dezvolta ca ramura importanta in preocuparile legate de industrie pe parcursul urmatoarelor decenii. sursa www.ici.ro

Maria Cotescu, Atelierele Grivita Bucuresti, 1930-1940	O. Doicescu, Uzinele de Anvelope Banloc, Floresti, 1937-1938
N. Nenciulescu, Abatorul de Export, Constanta, 1934-1935	George Matei Cantacuzino, Fabrica de Avioane IAR, Brasov, 1933

INFO evenimente

2009-10-21T22:26:00.000+03:00

19.10.2009

Joi, 22 octombrie, KLUDIstudio
bucuresti, bulevardul libertatii nr.10
de la ora 19.00 pana seara tarziu

LINZ _ 5/30
Justin Baroncea a fost in septembrie la Linz si ne va povesti despre arta alternativa si arhitectura de top.
Datorita festivalului Ars Electronica, un oras de 200.000 de locuitori devine, de 30 de ani, timp de 5 zile, centrul european al artei multimedia.
Un proiect de oras cultural, sau cum sa declansezi prin combinatia intre arta si tehnologie un proces de dezvoltare urbana.

Organizatori: Asociatia Zeppelin, revista Arhitectura, KLUDIstudio
Sponsor: KLUDI
Sustinator al evenimentului: DULUX
Partener: Carturesti

www.e-zeppelin.ro

Banc!

2009-10-21T22:21:00.001+03:00

Un tanar isi prezinta logodnica parintilor. La masa, tipei ii vine sa faca part. Dupa cateva secunde se simte un miros… Socrul mare spune:
-Labus…!
Fericita fata ca viitorul socru a dat vina pe cainele de sub scaunul ei, ii vine inima la loc. Peste cateva minute mai trage una si tatal baiatului spune mai nervos:
-Labuuus, ai grija…
Absolvita de griji, fata mai trage una, la care vine replica:
-Labus! Pleaca de acolo ca se caca pe tine!

ARHITECTURA MODERNA DIN ROMANIA IN PERIOADA 1920-1940 (partea V)

2009-10-21T21:17:00.000+03:00

II. PROGRAMELE SOCIAL-CULTURALE

Modernitatea, in acceptia societatii interbelice, cuprindea in domeniul cladirilor social-culturale si abordarea unor tematici noi, iar programele deja consacrate vor fi privite de pe positii diferite fata de arhitectura secolului trecut. Dorinta explicita a investitorilor de a patrunde in constiinta publicului cu o imagine de factura moderna se conjuga cu intentia tinerilor arhitecti de a lansa prin lucrarile lor noul curent al epocii. Concursurile de idei organizate pentru investitiile importante sau pentru problemele de sistematizare ale oraselor, au selectat proiecte indraznete, cu propuneri ce demonstreaza o gandire moderna pe toate treptele de conceptie a solutiilor. Principalele domenii in care s-au inregistrat realizari importante pot fi grupate in:

Constructii pentru turism si loisir
Constructii pentru sanatate
Constructii pentru invatamant, culturale si administrative
Constructii pentru expozitii nationale si internationale

CONSTRUCTII PENTRU TURISM SI LOISIR

Considerat pe buna dreptate ca o activitate de factura moderna, amplificata incepand cu aceasta tumultoasa perioada a istoriei, turismul, loisirul si implicit constructiile hoteliere ce le deservesc isi gasesc exprimarea in proiecte interesante, amplasate in mediul urban sau in ambientul statiunilor maritime si montane, ce ofereau un subiet de studiu nou, ducand la rezolvari deosebite. O succinta analiza permite sa se constate:

Hotelurile amplasate in mediul urban acumuleaza o tendinta de mentinere a tinutei ce tinde spre monumentalitate, prezentand in general o tratare verticala a fatadelor si o compozitie volumentrica cu tendinte spre o severa disciplina a formelor. Ele pastreaza ceva din sobtritatea cladirilor existente in centrele marilor orase. Totusi noutatea se manifesta in functiune si limbaj formal bazat pe eleganta si pe caracterul simplu si demn al compozitiei. Exemple: Hotel "ARO", 1937-38 Brasov, arh. H.Creanga; Hotel "Ambasator", 1937 Bucuresti, arh. Arghir Culina; Hotel "Savoy" (Cina) Timisoara 1936. arh. Michael Wolf etc.
Hotelurile situate in cadrul natural, definit de elemente de relief spectaculoase, certifica abilitatea cu care sunt valorificate calitatile sitului, inscriind volumul armonios, rational adaptandu-l la caracterul mediului inconjurator. Se remarca tendinta in tratarea volumelor cu registre orizontale, alternand suprafetele pline cu zonele vitrate, marcate pe alocuri de accente verticale. Proiectele detin directii functionale clare, in consonanta cu o utilizare eficienta a calitatilor terenului, o orientare optima a incaperilor destinate publicului, cu o corecta repartizare a anexelor ce deservesc buna functionare a hotelurilor. Exemple: Hotel "Bellona", Eforie, 1933 arh. G.M. Cantacuzino; Hotel Cota 1400, 1930-37, arh. M. Cherembach si I. Teodorescu etc.
Alta categorie de constructii legate de acest program de turism si loisir o reprezinta casele si caminele de odihna. Constituie de obicei pentru functionarii unor societati particulare sau de stat, ele contin spatii pentru activitati de club, reuniuni sau unitati de cazare de factura unui hotel. Libertatea programului, calitatile deosebite ale amplasamentelor au stimulat elaborarea unor proiecte in care predomina coerenta si forta expresiva. Exemplele existente sunt edificatoare: Casa de odihna a Societatii Gaz - Electra, Snagov, ea este reprezentativa pentru activitatea unuia dintre marii arhitecti si profesori ai epocii, Octav Doicescu. Se regasesc aici suprafetele simple, unchiul drept, transparenta marilor zone vitrate, fluenta spatiilor interioare, reunite intr-un gest creator liber. Alt exemplu il constituie Caminul Corpului Didactic, Eforie, proiectat de un alt remarcabil profesor arhitect Constantin Lotzu. El se apropie mai mult de programul de hotel. Integrata in peisajul inconjurator, constructia se inscrie in orizontalitatea liniilor pasajului maritim.

Horia Creanga, Hotelul ARO Brasov, 1937-1938	Arghir Culina, Hotelul Ambasador Bucuresti, 1935-1936
M. Cheremboch, Hotel "Cota 1400" Sinaia, 1930-1933

CONSTRUCTII PENTRU SANATATE

Se remarca o preocupare sporita pentru constructiile din domeniul ingrijirii sanatatii. Spitalele si in special sanatoriile, devin o tema importanta la nivel mondial. Nu ne surprinde deci faptul ca sunt consemnate numeroase concursuri de idei pentru aceste programe, iar lucrarile ce datoreaza din aceasta perioada reprezinta exemple emblematice pentru arhitectura interbelica. In alcatuirea lor apare aprofundarea problemelor fluxurilor functionale, a normelor igienice si nu in ultimul rand a preocuparii pentru o expresie plastica simpla, cu volume rezultate din compunerea ingenioasa a corpurilor cu o geometrie pura. Sintetizand capacitatea creatoare a unora dintre cei mai de seama arhitecti romani, aceste cladiri au ramas ca elemente de referinta pentru arhitectura moderna dintre cele doua Razboaie Mondiale. Exemple de marca sunt: Sanatoriul Crucii Rosii "Toria" Covasna, 1935, arh. Prof. Grigore Ionescu; Sanatoriul "Bugaz", Cetatea Alba, 1933-34, arh. Angello Viecelli. Se constata existenta unei conceptii echilibrate, bine formata si stapanita in raport cu ceea ce se considera ca fiind aportul de noutate adus de Miscarea Moderna si de ceea ce se instituise deja ca "Stil International".

Constantin Iatzu, Caminul Corpului Didactic, Eforie, 1937

Angelo Viecelli, Sanatoriul Carmen Silva, proiect pentru concurs, 1936

CONSTRUCTII PENTRU INVATAMANT, CULTURALE SI ADMINISTRATIVE

Amplasamentul lor, prin natura tematicii, este exclusiv in mediul urban. Sunt parcurse etape si cai de evolutie ce depasesc momentul optiunilor traditionale pentru monumental. Investitorii deschisi spre "europenizare" sustin tendinta aproape unanima a arhitectilor de a prelucra o noua conceptie de arhitectura. Institutii culturale ca Academia Romana fac apel la arhitectii tineri, dar deja consacrati, pentru intocmirea unor proiecte adesea definitorii pentru prestigiul breslei in general. Exemple: Fundantia "Dalles", Bucuresti 1932, arh. Horia Teodoru, Biblioteca Academiei Romane, Bucuresti 1936-38, prof. arh. Duiliu Marcu. Sunt abordate aici formule ingenioase de iluminare naturala a salilor de expozitie, principii noi de functionare a bibliotecii, prin relationarea corecta a functiunilor, prin detaliile sau mobilierul specific. Volumetria simpla si severa utilizeaza ritmul elementelor verticale, care conduc la o compozitie bine structurata, ce reevalueaza principiile vechi de proiectare.

Pozitia fata de constructiile scolae se modifica, primind nota de noutate inregistrata in general in activitatea arhitectilor romani. Proiectele destinate spatiior de invatamant se remarca printr-o renuntare la orice forma de decoratism. Cautarile formale si functionale inregistreaza salturi spectaculoase, generate de imperativele pedagogiei moderne. In aceste caracteristici se inscriu: un proiect pentru Scoala Comerciala, 1932, ramas nerealizat; Grupul Scolar Mihai Bravu, Bucuresti, 1937; Scoala pentru copii mici "Floreasca", Bucuresti, 1936-37, arh. H. Creanga; Sibiu, 1935 si Colegiul Universitar Cluj, 1937, arh. Gabriel Cristinel, unde autorul este inca marcat in exprimare de momentul desprinderii de tenta clasicista, monumentala si introducerea reprelor noi in structura compozitionala.

Horia Teodoriu, Sala Dalles, Bucuresti

Gabriel Cristinel, Colegiul Academic al Universitatii Regele Ferdinand I, Cluj, 1937

Constructiile pentru activitati sportive sunt legate de marile proiecte de amenajare a spatiilor verzi si parcurilor. Exemplele sunt numeroase: Strandul Kiseleff, Bucuresti 1929, arh. M.Iancu; Proiect pentru Stadion Muncitoresc, str. Veseliei-Filaret, Bucuresti, 1930, arh. Tascu Ciulli; Stadionul ONEF, Bucuresti, 1933-39 (disparut) arh. H.Creanga.

Se construiesc acum si noile cladiri pentru gari si autogari: Gara Regala Bucuresti Mogosoaia si Gara Regala Sinaia, 1936, arh. D.Marcu; Aerogara Cetatea Alba si Aerogara Cernauti, arh. C. Dragu etc. La aceste proiecte noutatea programelor se interfereaza cu solutiile functionale rational gandite. Desi pastreaza o nuanta de monumentabilitate, ele se detaseaza de arhitectura traditionala, urmarind consecvent o adaptare la cerintele impuse de functiune.

Cladirile publice pentru birouri si sedii de firme devin o tema de proiectare frecvent solicitata de diferiti comanditari, in contextul dezvoltarii generale a societatii. Marile societati particulare, sau monopolurile de stat, isi construiesc noi sedii care sa raspunda necesitatile functionale de ultima ora si care se disting prin sobritate si armonie a proportiilor, fiind creatiile unora dintre cei mai reprezentativi arhitecti romani. Dintre numeroasele exemple existente amintim: Proiect pentru Palat Administrativ CFR, 1930, arh. Titu Evolceanu si O. Doicescu; Palatul Telefoanelor, Bucuresti, 1933, arh. Louis Week, Walter Froy, Van Saanen Algi; Sediul firmei Kocsis, Brasov, 1930-33, arh. Ion Ionescu; Proiect pentru cladirea ISAR, 1936, arh. D. Marcu; Sediul Monopolurilor de Stat, Calea Voictoriei, Bucuresti, 1934-41, arh. D. Marcu; Casa Centrala a Asigurarilor Sociale, Timisoara, 1936 arh. Ionescu si Leiba Simon; Imobilul "Adriatica", Calea Victoriei, Bucuresti, 1935, arh. Rudolf Fraenkel, Teller si Savulescu etc.

Lucrarile cu aceste tematici, unele complet noi, altele reinterpretate de pe pozitii noi, au fost un prilej de participare, prin contributii valoroase, la crearea unui statut nou al arhitecturii si la modernizarea progresiva a centrelor urbane. Expozitiile nationale si internationale au construit un prilej de afirmare a realizarilor culturale si economice. Dintre expozitiile organizatate in tara "Luna Bucurestilor" devine in perioada interbelica a manifestare de traditie. De la prima sa editie in 1935, amplasata in Parcul Carol si initiata de primarul capitalei Alexandru Donescu, se constata preocuparea pentru tematica consacrata problemelor legate de evolutia oraselor si sintematizare urbana. Expozitia se integra intr-un program de anvergura, costituit cu scopul organizarii urbane judicioase a principalelor orase ale tarii si in special a capitalei. Parcul Herastrau a gazduit o parte din editiile urmatoare ale acestei manifestari. Amenajarea si sistematizarea acestui loc de agrement, ce beneficiaza de un cadru natural remarcabil, a facut si ea parte din actiunile organizatorilor Expozitiei.

Pavilioanele expozitionale au fost concepute ca si componente ale unei arhitecturi reprezentative, motivand astfel o cantonare a registrului formal mai mult in sfera tentelor clasicizante decat in zona curentului modernist. Optiunea stilistica a acestor pavilioane tinde sa se apropie de formulele neoclasice germane sau italiene, ce au generat in anii '30 premizele aparitiei in aceste tari, ca si pe intreg continentul, a asa zisei "arhitecturi reprezentative".

Expozitiile internationale au oferit posibilitatea deschiderii spre schimbul de informatii si idei in domeniile stiintei, tehnologiei, artei si culturii in general. Pavilioanele Romaniei la diversele editii ale acestor reuniuni internationale a fost subordonate ca gandire aceluiasi sistem de reprezentativitate, ce promoveaza o arhitectura mai putin directionata spre Miscarea Moderna, indreptata spre neoclasicism, sau stilul neoromanesc, cu vadite intentii insa, de claritate si simplitate formala, ce denota un mod original de decodificare si prelucrare a canoanelor stilistice.

Amintim aici: Expozitia Targ a Industriei Romanesti 1934, Pavilionul Industriei de Geamuri, arh. Jean A. Melun; Pavilionul Romaniei la Expozitia Inernationala Bruxelles, 1935, arh. C. Mosinschi; Pavilionul Romaniei la Expozitia Internationala, Belgrad, 1937, arh. Victor Smighelschi; Pavilionul Romaniei la Expozitia Internationala, Paris, 1937, arh. D. Marcu; Restaurantul romanesc la Expozitia Internationala, Paris, 1937, arh. D. Marcu; Expozitia :una Bucurestilor", Bucuresti, 1938, arh. H. Creanga, Haralamb Georgescu, M. Ricci, I. Davidescu, ing. Vlad Radovici; Pavilionul oficial al Romaniei la Expozitia Internationala, New York, 1939, arh. G. M. Cantacuzino; Pavilionul Romaniei la Trienala de la Milano, 1941, arh. N. Nedelcu si N. Cucu; Pavilionul CFR la Expozitia "Luna Bucurestilor" 1940, arh. N. Nedelcu. Importanta Expozitiilor nationale si internationale trebuie privita in primul rand pentru validarea creatiilor culturale, tehnice si stiintifice pe plan national si international puse in contact direct cu cele mai importante manifestari mondiale ale perioadei.

sursa www.ici.ro

ARHITECTURA MODERNA DIN ROMANIA IN PERIOADA 1920-1940 (partea IV)

2009-10-20T21:23:00.000+03:00

I. LOCUINTELE

Desprinderea lor din ansamblul realizarilor de arhitectura, precum si prezentarea principalelor directii de evolutie, se justifica printr-o suita de elemente ce le departajeaza ca zona distincta in spatiul rezervat arhitecturii moderne romanesti. Acestea sunt:

Amploarea si diversitatea constructiilor de locuinte amplasate in mediul urban sau in cadrul natural;
Ponderea deosebit de insemnata pe care aceasta tema o are in activitatea majoritatii arhitectilor epocii;
Unitatea aconceptuala regasita in lucrarile unui mare numar de arhitecti;
Impactul social direct al programului;
Realizarile de mare valoare din acest domeniu;
Pe plan international, acest subiect a construit o preocupare de baza in demersul de transformare formala si functionala a operelor de arhitectura, ea reflectandu-se si in pozitia arhitectilor romani;
Caracterul specific al solutionarilor in raport cu ceea ce lansase Miscarea Moderna internationala;
Influenta acestora asupra orasului prin modelarea cadrului urban;
Caracterul de pionierat pe care l-au avut locuintele in debutul curentului modernist in Romania etc. Modul de solutionare a problemelor legate de locuire in Romania interbelica se apropie prea putin de ideologia socialista, experimentata la nivel european, in sensul derectionarii spre solutii care sa satisfaca un minim de confort. Se constata tendita raspandirii pe scara larga a locuintelor confortabile, vile sau locuinte colective cu apartamente generoase, ilustrand prin prezenta lor capacitatea economica a societatii romanesti, dar si spiritul deschis, receptiv la civilizatie si emancipare. Ochiul calatorului strain a surpins si consemnat directiile tendintelor ce se manifestau la nivelul psihologiei societatii romanesti, relativ la gradul de confort, sistem de locuire, sau capacitate de adaptare la pulsul vietii moderne: "Le Roumain tient beaucoup a l'elegance de sa maison (...) Moderne, Bucarest le sera tous les jours davantage grace a l'esprit meme du Roumain soucieux de vivre dans un cadre confrotable et armonieux a la fois. Grace aussi aux architectes, jeunes et cultives, souvent encourages bien que difficilement payes, dans une ville qui n'opoose aux tentatives de modernisation ni de trop grandes difficultes materilles, ni des prejuges et des traditions inderacinables".

Arhitectura locuintei cunoaste in Romania, in perioada dintre cele doua razboaie mondiale trei mari categorii de programe:

Locuinta individuala - Vila
Locuinte colective cu apartamente - "Blockhaus"
Locuinte ieftine

1. LOCUINTE INDIVIDUALE - VILA

Acest tip de locuinte constituie tema dezvoltata cu predilectie de arhitecti, la cererea explicita a investitorilor particulari. Ele au beneficiat de context urban favorabil in cartierele rezidentiale ale marilor orase, ce dispuneau intre cele doua razboaie mondiale de importante suprafete libere de teren, care odata completate cu constructii, incheiau cadrul urban construit.

Anii '20 au cunoscut doar cateva incercari ce au prelucrat premisele estetice ale arhitecturii moderne. O parte din proiectele indraznete, concepute de tinerii arhitecti au ramas nerealizate. Ele au fost prezentate in publicatiile vremii alaturi de noile formulari teoretice. Exemple: Vila "Mar Kisa", Vila "Severo", "Casa pentru o familie" de arhitect L. Plamadeala, din 1929.

Pionierii arhitecturii moderne romanesti, Marcel Iancu si Horia Creanga, proiecteaza unele din primele locuinte individuale ce se vor inscrie ca infuzie de noutate in acest domeniu. Marcel Iancu ramane pentru istoria arhitecturii romanesti primul arhitect ce a conceput incepand cu mijlocul anilor '20 locuinte cu vadit caracter novator, ca marturie a intensului efort teoretic, militant, de raspandire si dezvoltare a ideilor Miscarii Moderne in arta si arhitectura. Exemple: Locuinte pe strada Trinitatii (Maximilian Popper) nr. 55, 1926; Vila Fuchs de pe strada Negustori nr.33, 1927; Imobilul Chapier, 1928, toate in Bucuresti. Constructiile de inceput ale lui Horia Creanga demonstreaza si ele o logica noua de creatie cu pastrarea unor elemente decorative simplificate sau cu o volumetrie ce aduce in prim plan expresia plastica a suprafetelor mari vitrate. Exemple: Vila dr. Petru Groza din Deva 1927-1927; Vila Corneliu Medrea din Bucuresti, 1929. Alt exemplu de aport innoitor il reprezinta vilele realizate de George Matei Cantacuzino la Eforie intre 1929-31. Amplasate intr-un cadru natural deosebit, pe litoralul Marii Negre, ele fac parte din constructiile statiunilor balneo-climaterice ce intervin in valorile peisajului existent.

Adevarata perioada de preluare pe scara larga a impulsului modernist incepe cu primii ani ai deceniului patru. Se constata existenta unor solutii ce variaza de la o inovatie de factura moderna oprita la nivel formal, suprapusa pe o distributie functionala mai veche, preluata de la arhitectura secolului trecut, sau locuinte a caror partiu restructureaza in esenta spatiul interior si compozita volumetrica. Acestea din urma modeleaza interiorul ca pe un spatiu viu, flexibil, iar prezenta lor modifica dimensiunile spatiului exterior, compozitiei la nivel urban, creand in sistemul orasului alte repele formale si stilistice. Se remarca Vila "Ing Miclescu", 1930, Vila A. Bunescu, Vila Dr.Constantinescu, 1932, Vila A. Thomas, 1932, Vila Dulfu, 1933, Vila Elisabeta Cantacuzino, 1934, toate in Bucuresti arh. Horia Creanga; Vila Chihaescu, 1930-31, Vila Wexler, 1931, toate in bucuresti, arh. Marcel Iancu; Casa Elisabeta Cusin, Bucuresti 1931, arh. Ion Bazianu; Vila V. Constantinescu, Bucuresti 1931-33, arh. Alexanru Zamfiropol; Vila din str. Paris, Bucuresti, 1931-33, arh. Arhir Culina; Vila in str. Londra, Bucuresti, 1932, Arh. H. Delavrancea Gibory; Vila Cristinel, Bucuresti 1934, arh. Gabriel Cristinel etc.

Horia Creanga, Vila Dr. Petru Groza, Deva 1927-1929	Marcel Iancu, Vila Reich, Bucuresti 1936-1937
Alexandru Zamfiropol, Casa J. Constantinescu , Bucuresti 1931-1933	I.C. Rosu, Vila in str. Dr. Poloni, Bucuresti 1935

Exista o evidenta evolutie in timp din punct de vedere formal si functional, strans coroborata cu afinitatea selectiva a arhitectilor fata de noul curent, precum si propria lor capacitate de a genera si dezvolta directii stilistice. Exemplele abunda, arhitectura lor plasandu-se intre influente cubiste si compozitii in care interventia suprafetelor curbe revine uneori obsedant, cu scopul demonstratiei estetice. Un loc aparte il ocupa locuintele al caror continut formal reia in termeni originali, stilizat, elementele arhitecturii clasice, fapt ce inclina balanta aprecierii spre o forma evoluata de expresionism. Se regasesc aici ornamente simplificate de tencuiala asezate pe o volumetrie dinamic compusa.

In libertatea totala de exprimare pentru care se opteaza, se constata prezenta unor elemente cu caracter constant:

Geometria pura, suprafetele mari vitrate, subtila compozitie intre elementele orizontale si verticale ce genereaza o arhitectura dinamica.
Partiul prezinta unele elemente comune legate de modul de grupare a functiunilor, de distribuire si zonare a lor, de experimentare intensa a formulei de duplex, sau de flexibilitate a spatiului interior.
Organizarea locuintei are in vedere comunicarea spatiului interior cu exteriorul, aducand continuitate si fluiditate spatiala.
Este cautata orientarea optima in raport cu punctele cardinale si fata de peisajul inconjurator, munte sau mare, beneficiind astfel de o distributie judicioasa a functiunilor.
Sistemul constructiv utilizeaza tehnologii noi si materiale de constructie de ultima ora.
Trasatura unitara, prezenta aproape permanent, ramane insa detaliul de arhitectura conceput cu materiale de foarte buna calitate, cu eleganta si rafinament, gandit ca o componenta a unui intreg.
O zona speciala o constituie vilele construite in statiunile montane sau maritime. Ele se situeaza intre valori estetice ce prelucreaza in mod vadit date ale arhitecturii populare, amintind de prima etapa a creatiei lui F.L. Wright - de exemplu, vile la Balcic, arh. H. Delavrancea - de compozitie lansate de Miscarea Moderna europeana. Exemple: vila la Cumpatu-Sinaia, arh. D. Marcu, vile la Eforie, arh. G.M. Cantacuzino etc.

Aceste locuinte, ce raman ca punct de reper important in evolutia modului de locuire din Romania, ilustreaza maniera in care arhitectii romani au inteles sa sintetizeze experienta si inclinatia artistica personala cu necesitatea acuta de innoire si racordare, prin recuperarea unui evident decalaj, la civilizatia secolului XX.

LOCUINTELE COLECTIVE - TIP "BLOCKHAUS"

Amplasate in peisajul urban oferit de marile bulevarde ale capitalei, sau alte artere importante, cu regim de inaltine variind intre parter si doua-trei etaje, pana la sapte-unsprezece etaje, ele constituie o expresie a unei sectiuni importante a arhitecturii locuintelor din Romania dupa Primul Razboi Mondial. Imprimand prin prezenta lor cu caracter specific orasului, ele au meritul ca au modelat spatiul urban in limite compozitionale precise de-a lungul catorva decenii. Debutul marcat de Horia Creanga prin proiectul pentru imobilul ARO intre 1929-1931, va fi succedat de un val impresionat de lucrari pe aceasta tema, concepute in acord cu principiile ce au devenit in scurt timp consacrate, determinante si bine definite.

Elemente de conceptie comune acestor locuinte se remarca cu usurinta:

Planul apartamentelor se dezvolta in jurul unui nucleu central generos dimensionat, constituit din camera de zi in relatie directa cu una din celelalte incaperi de locuit, aceasta legatura fiind elementul de flexibilitate al locuintei.
Apare adesea utilizat principiul zonarii functiunilor de noapte si de zi.
Retragerile succesive la ultimele etaje, prezente in special la cladirile inalte, au ca motivatie in principal ratiuni de ordin urbanistic, legate de legislatia prospectelor stradale, dar au si un important rol in compunerea volumului cladirilor.
Balcoanele, logiile si retragerile de la ultimele niveluri participa la comunicarea spatiului interior cu exteriorul.
Evidentierea elementelor orizontale de compozitie a fatadelor.
Structura de rezistenta realizata din cadre din beton armat permite flexibilitatea apartamentelor, precum si compartimentarea diferita a nivelurilor unui imobil, in functide comanda investitorilor.
Grija cu care sunt concepute si realizate elementele de detaliu, materialele de foarte buna calitate, alese cu discernamant, designul interior ce preia in planul secund al constructiei ideea generala a proiectului, constituie si azi un exemplu de profesionalism.

In ce priveste raportul in care se afla volumul construit cu pozitia amplasamentului, se disting cateva situatii tipice:

Cladiri inscrise intr-un front liniar existent, determinate stric ca aliniament si regim de inaltime de legislatia urbana in vigoare. Exemple: Imobilul "ASIT" str. M. Eminescu, Bucuresti, arh. R. Bordenache; locuinte in str. Armeneasca, Bucuresti, arh. Jean Monda; Casa Radu Teodorescu, Bucuresti, arh. Nicu Georgescu.
Cladiri amplasate la intersectia a doua sau mai multe artere de circulatie, favorizand o compozitie volumetrica mai spectaculoasa. Diversitatea solutionarilor surprinde, ea traverseaza un registru formal foarte variat, pronind cu preponderenta de la utilizarea elementelor rectangulare, la accentele verticale ale volumelor de colt, tinzand in timp spre o compozitie mai romantica, care sondeaza efectele suprafetelor curbe, ce le confirma rolul de "balama" in articularea volumelor componente. Exemple: Imobilul ARO, arh. H.Creanga; imobilul "Adriatica", arh. Rudolf Fraenkel; locuinte in str. Stirbei-Voda, arh Duiliu Marcu; locuinte in str. M. Rosetti, arh. Marcel Locar; toate in Bucuresti etc.
Cladiri situate in frontul unor piete importante ale oraselor, ce difera net ca arhitectura de contextul existent constituit, dar care se inscriu armonios in parametrii urbani conferiti de sit.
Cladiri ce beneficiaza de amplasamente izolate constituind constructiile "turn" cu compozitii libere. Exemplu: Imobilul din str. Izvor nr. 2 Bucuresti, 1934-35, arh. Aurel Ghinescu.
Cladiri cu regim de inaltime redus, ce pot fi la randul lor independente, amplasate intr-un front existent, cuplate sau determinate de vecinatati cu calcane, sau cladiri cu colt. Varietatea formala suprapusa de exprimari profund personale genereaza efecte estetice inedite. Locuintele colective au dominat spatiul urban interbelic. Ele pot fi considerate poate cele mai reprezentative intruchipari ale modernismului prudent, fara ostentatia unui spirit revoltat, demonstrand o putere de stabilitate, de continuitate, lipsita insa de teama nejustificata fata de influentele straine. Tinuta lor eleganta, cu tendinte spre "clasicizarea" noilor canoane estetice, conserva elemente de sinteza intre noutatea curentului Modernist si spiritul cultural autohton.

Jean Monda, apartament de bloc, proprietate a ing. J. Berman, Bucuresti	Alexandru Zamfiropol, cladirea Prof. Chiritescu Arva, Parcul Domeniilor, Bucuresti
Emil Nadejde, blocul "Scala", Bulevardul Magheru, Bucuresti, 1936-1937 (distrus la cutremur in anul 1977)	Alexandru Crivez, apartament de bloc, Bulevardul Lascar Catargiu, Bucuresti

3. LOCUINTELE IEFTINE

Aceasta categorie de locuinte, inscrisa la nivel international printre principalele cautari in intentia de a rezolva problemele stringente ale locuirii, cunoaste in Romania doar solutionari izolate, prea putin semnificative ca inovatie sau ca amploare. Ecoul lor in productia de arhitectura a fost destul de slab, inregistrandu-se oar cateva exemple de lotizari facute in acest scop. Aceste exemple le gasim amplasate pe terenuri libere, special sistematizate, cu locuinte cuplate, cu dezvoltare pe parter, sau parter si unu-doua niveluri. Gandite sa dispuna de un conform minimal, ele au partituri rezonabile, in care functiunile sunt eficient distribuite.

sursa www.ici.ro

ARHITECTURA MODERNA DIN ROMANIA IN PERIOADA 1920-1940 (partea III)

2009-10-19T20:25:00.003+03:00

ARHITECTURA ROMANEASCA A ANILOR '30

Lansarea pe scara larga a arhitecturii moderne in Romania s-a facut in primii ani ai deceniului patru, cand a inceput sa fie privita ca simbol al progresului si deschidere spre noua civilizatie a secolului XX. Acum ea va cunoaste o expansiune impresionanta prin calitate si cantitate, marcand definitiv silueta capitalei si a unora din marile orase ale tarii.

O adevarata explozie de creativitate a inceput in acesti ani. Ea se va face in concordanta cu puterea de selectie a mediului cultural romanesc, iar evolutia ei se va desfasura sub semnul urmatoarelor caracteristici:

Arhitectii romani au actionat independent. Ei nu s-au reunit in grupari ca Bauhaus, De Stijl, sau alte asemenea scoli care au generat curente de avangarda diferentiate. Conturandu-si independent preferintele estetice, au exprimat insa concertat, prin prisma sensibilitatii si afinitatii artistice proprii, optiunea lor legata de problemele formale si functionale. Din aceasta activitate a unor personalitati bine individualizate, vor aparea lucrari nu lipsite de tendinte majore comune, care insa avertizeaza prin prezenta lor asupra independentei fiecarui arhitect, cat si asupra modului relativ unitar in care acestia au prelucrat intr-o dinamica continua ceea ce transmitea miscarea moderna internationala.
Arhitectura romaneasca interbelica este departe de a reprezenta o "copie" a unor curente de avangarda deja consacrate la nivel international. Diferita in semnificatii, ea a asimilat, intr-o sincronizare continua cu propria paradigma culturala si spirituala, ceea ce lansau principiile esentiale ale curentului modernist.
Se poate constata existenta unei congruente intre starea de spirit sociala a acestei perioade si exprimarea moderna in forma si functiune a operelor de arhitectura. Desi nu a fost lipsita de polemici teoretice, penetrarea Miscarii Moderne in Romania atesta permeabilitatea si aportul acestei generatii de arhitecti romani la realizarea marilor valori universale.

O succinta analiza a procesului de creatie parcurs de principalii arhitecti romani demonstreaza existenta catorva repere comune, esentiale pentru ceea ce a insemnat in Romania curentul modernist in arhitectura.

Pozitia fata de contextul existent
Principalele repere compozitional-estetice
Principiile majore de rezolvare a problemelor functionale

I. POZITIA FATA DE CONTEXTUL EXISTENT

Oportunitatea analizei raportului dintre spatiul existent construit si noua arhitectura este justificata in primul rand pentru cladirile amplasate in structura urbana a Bucurestiului, disponibila la acea data interventiilor importante la nivelul orasului si al cartierului. Terenurile aflate la dispozitie ofera prilejul unor proiecte integrate in tesutul urban construit, dar si insertii urbane majore, care au ramas definitorii pentru caracterul orasului Bucuresti.
Exemplul cel mai elocvent il constituie bulevardul Magheru - Balcescu, aceasta axa majora in compozita urbana a capitalei. El a fost trasat inca din secolul trecut, dupa modelul conceput de Haussman in perioada 1853-1869 pentru Paris. Completarea fronturilor acestei artere, in spiritul adus de arhitectura moderna, creeaza o grupare urbana unitara, inedita in comparatie cu alte capitale ale continentului, ale caror centre istorice erau deja construite in acel moment.
Fara a fi contextualista in sensul relatiei cu celelalte stiluri istorice, arhitectura moderna interbelica din Romania determina intr-un construit dat formularea unor repere spatiale noi, dominate de valentele curentului modernist, care contribuie al ridicarea valorii estetice, compozitionale si functionale ale stitului, prezentand astfel o forma noua de integrare in amplasament.
Arhitectura moderna opereaza cu principii ce o definesc foarte clar in raport cu datele naturale ale sitului, continand o adoptare fireasca si rationala la conditiile naturale ale terenului. Acestea sunt exploatate cu consecventa la distribuirea functiunilor in raport cu punctele cardinale, sau in specularea elementelor de sistematizare verticala. Problemele legate de insorirea si iluminarea spatiului construit s-au concretizat si in regulamente de constructie, ce obligau la respectarea unor vecinatati acceptabile, cu profil stradal ce continea retragei la nivelurile superioare, in functie de prospectul optim al arterei respective.
Se remarca modul judicios de utilizare a geometriei (verticale si orizontale) a parcelelor existente. Apare prezenta o relativa determinare a formei terenului asupra compozitiei ce conduce la solutii functionale si estetice adecvate si la o utilizare rationala a amplasamentului.

II. PRINCIPALELE REPERE FUNCTIONAL-ESTETICE in care evolueaza arhitectura moderna interbelica romaneasca

Valentele unghiului drept sunt speculate cu abilitate de cea mai mare parte a arhitectilor. Nu lipsesc insa interventiile ce compun severitatea formelor rectangulare cu zone cu suprafete curbe. Acestea din urma articuleaza volumele riguros croite, introducand o gradare a perceptiei. Am putea spune ca modelarea suprafetelor curbe, jocul lor subtil creeaza o nota specifica usor de recunoscut in peisajul urban.
Plastica fatadelor accentueaza aproape constant orizontalitatea, alternand cu elemente verticale, marcate prin degajarea unor volume, cu scopul exemplificarii principiului de compozitie sau prin relationarea lui cu cadrul orasului determinat de evolutia si dinamica vietii urbane.
In Romania simplitatea formala adusa de arhitectura moderna a fost pusa adesea, chiar de parintii acestei arhitecturi, in legatura cu forta arhitecturii populare romanesti. Acuratetea formelor, volumele pure, compozitia si simplitatea rafinata a arhitecturii populare romanesti, remarcate si de Le Corbusier la trecerea sa prin Romania inceputului de secol, pot fi considerate premisele esentiale ce au inlesnit gandirea creatoare a arhitectilor romani.

III. PRINCIPIILE MAJORE DE REZOLVARE A PROBLEMELOR FUNCTIONALE

Din acest punct de vedere se constata mai multe niveluri la care a fost gandita creatia de arhitectura interbelica:

Exemplele intalnite variaza de la o adoptare formala la canoanele estetice noi pana la croiala moderna a partiturilor, transformate in esenta lor, la care insa nu se va atinge niciodata flexibilitatea totala experimentata de arhitectura occidentala, decat cu cateva exceptii notabile.
Arhitectura, prin esenta ei mai pragmatica decat celelalte arte, va explora directii functionale ce raspund unor necesitati de conform si civilizatie, ce se conjugau perfect cu aspiratiile societatii romanesti. Horia Creanga afirma succint conceptia arhitecturii sale, preluata si dezvoltata de intreaga generatie de arhitecti: "O exprimare sincera si simpla a nevoior moderne - iata arhitectura noastra. Ea exprima frumosul prin simplitate si utimul prin confort. Arta aceasta nu este un capriciu actual, utilul si placutul sunt adevaruri vechi".
Functiunea devine o componenta hotaratoare in procesul de creatie. necesitatile functionale sunt complexe: pornind de la necesitatile sociale directe la necesitatile legate de psihologia umana, tehnologie etc., ele reprezentand in final nivelul de confort.

Structurarea analizei arhitecturii moderne interbelice pe principalele teme de proiectare reprezinta una din caile posibile de aboradare pentru o intelegere si apropiere de acest fenoment in intreaga lui complexitate. In mare tematica lucrarilor poate fi grupata in:

sursa www.ici.ro

ARHITECTURA MODERNA DIN ROMANIA IN PERIOADA 1920-1940 (partea II)

2009-10-19T07:45:00.000+03:00

ROMANIA DUPA PRIMUL RAZBOI MONDIAL CONTEXTUL CONFERIT DE ARHITECTURA EXISTENTA

Patrunderea noilor curente artistice in Romania gaseste in tara si in special in Bucuresti o arhitectura eterogena, caracterizata prin coexistenta stilurilor neoclasice, bizantin sau eclectic, la care se va alatura stilul neoromanesc, ce prelucra arhitectura populara si religioasa romaneasca, fiind considerat ca simbol in aspiratia catre idealul de unire nationala. Dupa 1918, odata acest ideal realizat, potentialul spiritual al tinerei generatii de arhitecti se va racorda puternic la miscarile culturale de avangarda europene, contribuind prin aportul ei la realizarea unei arhitecturi comparabila cu creatiile de referinta universale. Pe de alta parte academismul francez, adoptat de orientarea Scolii Romanesti de Arhitectura, este prezent prin lucrari importante realizate in Bucuresti de catre arhitecti francezi. Primele tentative de organizare a arhitectilor romani si de constientizarea a rolului lor in societate incep cu 1891, prin infiintarea Societatii Arhitectilor Romani, prezidata de Alexandru Orascu; recunoasterea lor oficiala se va face in 1932, cand s-a creat Corpul Tehnic al Arhitectilor.

Ca si la nivelul mondial, folosirea betonului armat in constructiile ingineresti a devansat utilizarea lui in arhitectura civila. ]n 1888 se construiesc primele silozuri de cereale din beton armat, in porturile Braila si Galati, de catre inginerul Anghel Saligny, in sistem Monier; urmeaza constructiile de poduri si sosele. Arhitectura acestor constructii, dictata de modul de rezolvare a problemelor structurale, caracterizata de simplitatea formelor, poate fi considerata ca un preludiu la noul limbaj formal. Structura portanta, conceputa pentru a raspunde necesitatilor funtionale, elimina elementele decorative, lasand perceptiei imaginea primelor performante ale noului material de constructie al secolului XX.

Folosirea betonului armat la cladirile civile incepe in Romania cu 1906, fara insa ca structura de rezistenta, ce reprezenta o noutate in modul de solutionare, sa actioneze determinant asupra optiunilor estetice.

Cu putine exceptii, aproape toti arhitectii romani ai perioadei interbelice au atins cu unele din lucrarile lor zone stilistice apropiate de stilurile istorice ale inceputului de secol. Unii dintre ei au parcurs, prin creatiile lor, un drum ce evolueaza conceptual, culminand cu realizari de marca de factura moderna. Altii se vor exprima in acelasi timp, sau in perioade de timp apropiate in termeni stilistici diferiti, conditionati de modul de intelegere al contextului amplasamentului, de tematica proiectului sau de sensibilitatea autorului in raport cu subiectul propus. Experimentarea stilistica este adesea considerata ca un exercitiu de virtuozitate si ca o intelegere a rolului si impactului social al arhitecturii.

Duliu Marcu, unul dintre arhitectii de mare valoare ai acestei perioade, motiva propria evolutie a conceptiei lucrarilor sale: "Desi aveam o mare inclinatie si chiar usurinta spre desen si pasiune pentru ornamente si decor, totusi am devenit mai tarziu adeptul arhitecturii simple, fara belsug de ornamente, care prin justetea proportiilor si armonia plasticii trebuie sa dea ochilor si ratiunii cea mai deplina satisfactie".

sursa www.ici.ro

ARHITECTURA MODERNA DIN ROMANIA IN PERIOADA 1920-1940 (partea I )

2009-10-18T13:36:00.002+03:00

ARHITECTURA MODERNA DIN ROMANIA IN PERIOADA 1920-1940

Analiza arhitecturii in sistemul conferit de celelalte arte, permite evidentierea principalelor interferente ce au existat pe parcursul istoriei, precum si particularitatile ce decurg din faptul ca ea constituie un domeniu de sinteza intre arta, stiinta si tehnica, fiind categoric marcata de factorii economici si sociali.

Pana in preajma anilor '20, in Europa dogmatismul clasicismului se diminueaza, lasand loc unor formule diverse de arhitectura moderna, ce variaza de la o tara la alta si de la o personalitate la alta. Constienti de faptul ca o cultura nationala nu poate in general exista in afara sferei culturi universale, oamenii de arta, scriitorii si nu in ultimul rand arhitectii romani ai epocii si-au afirmat prin lucrarile si atitudinea lor pozitia de participanti la integrarea in sistemul universal de valori. Romania se situeaza la confluenta dintre cultura occidentala si cea orientala, pe care le-a sintetizat prin propria spiritualitate. De-a lungul veacurilor, ea a receptat in diverse moduri marile curente artistice europene. Intervalul de timp cuprins intre cele doua Razboaie Mondiale ramane insa un moment de varf al aderarii si participarii intelectualitatii romanesti la sfera culturii universale. George Matei Cantacuzino, remarcabilul arhitect si teoretician al acestei perioade scria in 1934: "Noi nu putem nesocoti, precum nu le-am nesocotit nici pe vremuri, marile curente de idei care infrigureaza lumea".

ROMANIA DUPA PRIMUL RAZBOI MONDIAL - CONTEXT ECONOMIC SI SOCIAL

Crearea statului national unitar in 1918 face din Romania una din tarile cu perspective de dezvoltare economica importanta din Sud-Estul Europei. Criza mondiala din 1929-33 nu va avea repercurisiuni importante asupra societatii romanesti. Mai mult, anii crizei mondiale impulsioneaza pe detinatorii de capital sa lanseze investitii imobiliare in intentia de a se feri de pericolul devalorizarii.

Evolutia situatiei legislative a fost si ea destul de favorabila. S-au acordat credite pentru constructiile de locuinte, precum si alte inlesniri in legatura cu impozitele in exploatarea constructiilor de locuinte. Administrarea locala, reprezentata prin primari deschisi miscarii innoitoare, sprijinea proiectele indraznete si actiona cu fermitate in deciziile legate de evolutia orasului, colaborand cu specialisti de valoare.

Concomitent are loc patrunderea noilor tehnologii de constructie, in principal folosirea pe scara larga a betonului armat. Toate acestea se conjuga, asa cum o consemneaza observatorii epocii, cu spiritul progresit al investitorilor, care vor considera ca arhitectura moderna raspunde exigentelor de confort si ca echivaleaza performantele civilizatiei vest europene, permitand in acelasi timp realizarea unor investitii eficiente din punct de vedere economic, prin utilizarea tehnologiilor eliberate de decorativismul costisitor si laborios.

sursa www.ici.ro

Arhitect Marcel Iancu

2009-10-17T08:53:00.006+03:00

Vila Florica Reich, str. Gr. Mora nr39

Imobilul_Solly_Gold_strada_Hristo Botev

arhitect Marcel Iancu

2009-10-17T08:42:00.002+03:00

Marcel Iancu, un arhitect al modernitatii

Cu cateva zile inainte de a implini 89 de ani, la 21 aprilie 1984, se stingea la Tel Aviv un artist cunoscut sub numele de Marcel Janco, aflat acolo din 1941, cand legea antievreiasca incepuse sa se aplice in Romania, tara pe care o parasise impreuna cu familia. Pe Marcel Janco, de fapt, Marcel Iancu, il gasim in orice istorie a artei moderne ca initiator al dadaismului, impreuna cu romanul Tristan Tzara, ca promotor al avangardei si ca arhitect care a conceput primele locuinte moderne din Bucuresti in1925-1935. Il gasim in licitatii de tablouri, piese de recuzita teatrala, obiecte de design interior si mobilier. Cu alte cuvinte, il gasim ca pion principal din istoria modernitatii romanesti si europene, cunoscut ca atare oricarui amator de arta, dar parca mai putin bucurestenilor care inca trec pe langa vilele pe care le-a conceput in anii '20-'30 sau pe langa locurile unde s-au aflat ele. Artist dupa emigrare In cei peste 40 de ani petrecuti departe de Romania, carierea lui Marcel Iancu, deja notoriu la momentul emigrarii, a avut prea putin de suferit. Dupa '41 a avut nu mai putin de 30 de expozitii personale la Tel Aviv, Haifa, New York, Paris, Zurich, Basel, Milano. Iar in 1952 a participat la Bienala de la Venetia ca pictor reprezentand Israelul. Premiul cel mai important, Premiul National "Israel Independent Prize", l-a primit in 1967 pentru intreaga activitate artistica. Dar sfarsitul existentei sale romanesti a adus un alt sfarsit: cel al carierei sale de arhitect de locuinte particulare. Testata intr-un alt spatiu, afacerea pe care o avusese impreuna cu fratele sale intr-un Bucuresti in modernizare n-a mai mers. Asa ca, la Tel Aviv, marele nonconformist Marcel Iancu a fost arhitect, dar angajat la sectia de urbanism a orasului, apoi la Ministerul Muncii, insarcinat cu restaurarea unor centre istorice precum Jaffa, Ramlah si Lod. A proiectat parcuri nationale, a predat pictura la diverse institute de arta din Tel Aviv si a facut scenografie pentru Teatrul Habimah. Si, cel mai important, in 1953 a infiintat la Ein Hod, aproape de Haifa, un sit artistic ("artistic village", asa e prezentat azi), adica un atelier colectiv de arte plastice sau "o colonie de artisti". Iar in 1983 s-a creat aici Muzeul Janco Dada.

Artist inainte de emigrare

Bucuresti, Paris si Zurich fusesera, inainte de 1940, principalele spatii culturale in care numele Marcel Iancu capatase o rezonanta puternica, individualizandu-se chiar daca se aliase unor grupari artistice. Practic, in doar 20 de ani devenise un "artist radical", cum ii placea sa se prezinte, detestand conservatorismul steril, dar si avangardismul ieftin. Devenise si un artist complet: pictor, grafician, arhitect, designer de interior si mobilier. Si ne oprim aici, desi am mai putea adauga cate ceva. Activismul sau pentru valorile modernitatii de inceput de secol, in cautarea unei noi arte care s-o rupa cu traditia, a racordat Bucurestiul la miscarile europene cele mai importante. Datorita lui Marcel Iancu au ajuns la Bucuresti Paul Klee, Hans Arp sau Marinetti. Adept al constructivismului, artistul plastic s-a distantat, in timp, de nihilismul de tip dada si de Tristan Tzara, cand dadaismul devine reteta, apropiindu-se in schimb de spiritul pozitiv a Bauhaus-ului. Dorinta de nou si de depasire a tiparului s-a combinat cu dispretul fata de nihilismul gratuit si extravagant, in mare voga in epoca. Intr-un fel, Marcel Iancu a fost o contradictie in termeni: un avangardist care alege rigoarea si profesionlismul, sceptic fata de improvizatie, un perfectionist care-si intriga si instiga contemporanii, un modernist care foloseste traditia pentru a obtine noul. Revenise in Romania in 1922, dupa cativa ani petrecuti in Europa novatorilor Paul Klee, Hans Arp, Arthur Segal, M.H.Maxy, Victor Brauner, Georges Braque, Andre Breton sau Jean Cocteau.

In Europa moderna

Destul de repede ajunsese Marcel Iancu, fiu de evrei bogati, la aceasta intelegere matura a artei. In 1917 era absolvent al Academiei de Arhitectura din Zurich, oras in care, impreuna cu compatriotul Tristan Tzara, pusese la cale dadaismul la celebrul Cabaret "Voltaire". Facuse masti, afise, ilustratii si eseuri despre avangarda. Fusese un june artist european dornic sa vada sensul artei schimbat si sa provoace schimbarea. Se initiase devreme, caci la Bucuresti luase lectii de desen cu pictorul Iosif Iser si debutase ca grafician la revista "Simbol" inca din adolescenta. In 1919 era deja la Basel si fonda grupul "Artistii radicali", impreuna cu Hans Arp si Alberto Giacometti, respingand individualismul in arta si optand pentru misiunea sociala a acesteia. In 1920-1922, participa direct la facerea modernitatii, la Paris, insa opunandu-se ideii de a anexa miscarea dada la suprarealism.

Primele vile moderne la Bucuresti

Dupa revenirea in Romania, este un avangardist neobosit al grupului de la "Contimporanul", condus de poetul Ion Vinea, si devine arhitect al modernitatii urbanistice, in credinta ca arhitectura se va reapropia de pictura datorita artei moderne. In 15 ani proiecteaza peste 40 de cladiri, mai ales locuinte, consacrandu-se ca arhitect, dupa ce devenise un pictor recunoscut. La "Biroul de Studii Moderne", companie de constructie pe care o stapaneste impreuna cu fratele sau, proiecteaza primele case moderne ale Bucurestiului, influentat de cubism, constructivism sau de Le Corbusier. Ridica vile moderne cu arhitectura functionalista pentru burghezia progresista, renunta la simetrie si ornamente, aduce fatada simpla si acoperisul-terasa, acoperisul in panta si fereastra-hublou. Vila Fuchs din strada Negustori (foto 3), construita pentru un negustor de vinuri, este prima dovada (1927) a orasului visat de Marcel Iancu, urmat de multe cladiri precum Imobilul Hermann Iancu din strada Trinitatii (unde el insusi a locuit o vreme), Imobiul Bazaltin (foto 4) sau Casa "Juster". Inceputul cu Vila Fuchs avusese efectul scontat: "In cartier casa ridicata de mine a facut senzatie. Popa, comisarii si locuitori erau convinsi c-am construit un 'laborator' si ca era deplasat in cartierul lor." Aflat in cautarea stilului nou, Marcel Iancu inventa utilitatea si confortul pentru case uni-familiale si alre imobile, unde spiritul modern dicteaza interiorului si exteriorului: pereti de sticla si usi glisante, linie discontinua si pereti pictati care sa dea efectul de colaj. Arhitectura era reinventata, cum arhitectul insusi scria in "Contimporanul": "Pericolul care ameninta de a sterge arhitectura dintre artele vii pare inlaturat prin imboldul novator al plasticii moderne" si, mai important, "Confortul nou nu plateste nici un tribut bogatiei." Cat despre asa-numitul specific national si asa-zisul stil romanesc, iata teoria acestui agent intelept al modernitatii, avangardist ne-teribilist, care va va starni un suras. Dateaza din 1935: "Trecem astazi, urbanistic vorbind, printr-o grea criza. In detaliu, arhitectura insasi a optat pentru stilul nou (...) A iubi trecutul nu inseamna a paraliza viata. A cere o arhitectura romaneasca nu inseamna a o fabrica, cum s-a incercat in diferite randuri. Numai adaptand formele vii nevoilor si preferintelor specifice locului se va naste printr-o lunga experienta ceea ce se va putea numi stil romanesc." Pentru Jacques Costin, dar si pentru specialisti, Marcel Iancu ramane "autorul moral al modernismului" in arhitectura din Romania. Pictura fara reteta Pe de alta parte, tablourile sale, raspandite in diverse muzee ale lumii sau colectii private, unele dintre ele licitate si azi, unele de factura cubista (vezi "Portret de femeie" la foto 2), celelalte mai apropiate de expresionism, unele mai occidentale, altele cu tuse orientale, i-au adus calificari de genul "Dionysos al culorilor" sau "descoperitor al algebrei picturale". M.H. Maxy, camarad in ale avangardei, avea dreptate sa constate: "E aproape o contradictie intre spiritul ce se vrea static in arhitectura si aportul atat de dinamic si temperamentos al picturii sale." Pictorul Marcel Iancu a abordat subiecte inca tabu in tara natala de la portile Orientului, cum ar fi lumea bordelurilor. Cu tablourile lui pe aceasta tema nu poate rivaliza nici un alt artist roman, spun criticii de arta. Inainte de emigrare, ultima expozitie din Romania s-a intamplat in 1939, dupa anii in care participase la Expozitia Internationala de Arta Futurista de la Roma, invitat de Marinetti, si la Expozitia Internationala de la Paris in 1937. Si in pictura a fugit mereu de reteta, ferindu-se de maniera si derizoriu, neezitand sa se reorienteze si sa experimenteze. Asa a construit modernitatea, la Bucuresti si in centrele vitale ale Europei. Asa si-a facut o identitate artistica si astfel il pastreaza istoria secolului XX.

Dana IONESCU
sursa www.ziua.ro

2009-10-16T19:59:00.002+03:00

Octav Doicescu

Acad. Octav Doicescu.

Octav Doicescu (n. 9 ianuarie 1902, Brăila - d. 10 mai 1981, Bucureşti) a fost un academician român, arhitect, membru titular (1974) al Academiei Române. Cetăţean de onoare al oraşului New York, 1939, titlu dat lui Doicescu de celebrul primar La Guardia.

Nu a fost membru al unui partid politic, nici înainte şi nici după 1944.

Numele său a fost dat unei străzi din cartierul Progresul, din oraşul său natal, Brăila.

Publicaţii

La sfârşitul anilor 30, scrie împreună cu Marcel Iancu şi Horia Creangă, broşura "Către o arhitectură a Bucureştilor ", o încercare de a prefigura un Bucureşti modern care păstrează valorile trecutului. Concomitent, apare revista "Simetria", redactată de George Matei Cantacuzino, Matila Ghyka, Tudor Vianu, Titu Evolceanu, Ştefan (Fanică) Constantinescu, Mac Constantinescu şi Octav Doicescu. Ultimul număr apare în 1945. Revista este singura publicaţie a epocii care pune problema 'Orient - Occident' în estetica vremii sau problema 'Mitocanului Român' , articol scris în 1939 .Concepe schite pentu proiectul monumentului din Indore ( India ) ,monument ce trebuia sa adaposteasca o pasare maiastra a lui Brancusi . Inceputul razboiului a pus capat constructiei din India.

Construcţii proiectate

Fântâna Mioriţa - Parcul Herăstrău (ce include cartierul Jianu din faţa parcului Bordei); Restaurantul Românesc de la Băneasa, uzinele Banloc şi blocul Banloc din Calea Victoriei, numit şi "Blocul Roşu", Uzinele IAR, Ministerul Informaţiilor (Str. Oneşti), Casa Română de la „World's Fair”, New-York 1939, Cartierul de vile din parcul Jianu (astăzi Primăverii) şi amenajarea Parcului Herăstrău şi Bordei împreună cu inginerul Caranfil. Fântâna 'Zodiacului' din Parcul Carol. Casa de la Snagov a Regelui Mihai, astăzi distrusă. Bloc de locuinţe pe Ştirbei Vodă în faţa Conservatorului de muzică. Opera Română (1953). Basoreliefurile sunt opera lui Ion Vlad. Cartier de locuinţe în Băneasa pentru personalul Aeroportului, la origine fiecare casă avea altă culoare. Primăria oraşului Piteşti. Monumentul "Reîntregirii Neamului" din Chişinău, 1942 (distrus de comunişti). Face linogravură pentru coperţi de cărţi de poezie (anii 1925- 1930).

sursa wikipedia

14 Oct 2009 - Reuniune de Coordonare Tematică: Eficienţa Energetică a Clădirilor

2009-10-15T19:58:00.001+03:00

Reuniune de Coordonare Tematică: Eficienţa Energetică a Clădirilor
În cadrul Ariei Tematice 3 a Consiliului Arhitecţilor din Europa, Arhitectura şi Calitatea Vieţii
Sibiu, 23 – 24 octombrie 2009

Ordinul Arhitecţilor din România şi Filiala OAR Sibiu – Vâlcea vor găzdui la Sibiu, în perioada 23 – 24 octombrie 2009, reuniunea de coordonare tematică a Grupurilor de Lucru din cadrul Ariei Tematice 3 a Consiliului Arhitecţilor din Europa, Arhitectura şi Calitatea Vieţii. Tema reuniunii este „Eficienţa Energetică a Clădirilor”. Şedinţa va fi condusă de Dl. Vincent Cassar, Membru în Comitetul Executiv al ACE şi Coordonator al Ariei Tematice 3, asistat de Dl. Alain Sagne, Secretar General al ACE.

Vor participa:

Şerban Sturdza, Preşedinte OAR
Şerban Ţigănaş, Vice-preşedinte OAR şi Membru în Comitetul Executiv al ACE
Gabriel Roşca, Preşedinte OAR Sibiu - Vâlcea

precum şi Membrii Grupurilor de Lucru din cadrul acestei Arii Tematice:

Silvia Demeter-Lowe (OAR/România), Anna Penkina (UAB/Bulgaria), Didier Prost (UNSFA/Franţa), Selma Harrington (RIAI/Irlanda) - Mediul şi Arhitectura Durabilă;
Antonio Borghi (CNAPPC/Italia), Elena Dimitrova (UAB/Bulgaria), Malgorzata Wrodarczyk (IARP/Polonia), Eugen Pănescu (OAR/România) - Probleme Urbane;
Liviu Gligor (OAR/România) – Cercetare.

Printre subiectele care vor fi dezbătute figurează:

- Schimbările climatice şi eficienţa energetică a clădirilor
- Revizuirea Planului de Acţiune al ACE privind Eficienţa Energetică
- Cooperarea cu alte organizaţii europene (Biroul European de Mediu, Eurocities, Energie-Cités, Banca Europeană de Investiţii)
- Etichetarea şi Standardizarea
- Proiectul de cercetare Open House şi Proiectul comun cu Platforma Europeană a Betonului privind Limbajul Comun pentru o Construcţie Durabilă
- Cooperarea cu UIA
- Evoluţii ulterioare adoptării Cartei de la Leipzig
- Cooperarea cu DG REGIO şi formularea unui document privind Indicatorii Calitativi pentru Oraşele Durabile
- Proiectul de urbanism URBACT II
- Formularea documentului QUALISPACE privind standardele de spaţiu în clădiri

sursa: http://www.oar.org.ro

Arhitectura spatiului public urban romanesc

2009-10-15T19:53:00.001+03:00

Spatiul public urban romanesc nu prea exista din punct de vedere arhitectural este concluzia arhitectei Ilinca Macarie, de la Macarie & O´Looney Architects, care a prezentat in cea de-a treia zi a scolii de arhitectura si design interior 1001Case o paralela intre orasul Targul Jiu si Hamburg.

Astfel, in primul caz, arhitecta a fost invitata de catre Primaria Targu Jiu pentru amenajarea spatiului public din Piata Victoriei. "Nu o putem numi o piata in sensul arhitectural pentru ca e o adunatura de mai multe piete, alei pietonale cu o imagine ce nu reprezinta orasul pentru ca zona are prea multe functii", a explicat Ilinca Macarie. Aceasta a spus ca in zona exista celebrul complex al sculptorului Brancusi asupra caruia, daca se fac prea multe interventii, se strica axialitatea.

Una din solutiile prezentatea a fost implementarea unei metode de pixelizare, cu elemente de 1050/1050mm ce pot fi fabricate si aranjate intocmai unui joc. Modulele pot fi de beton, piatra artificiala sau altele. "Problema e ca exista o zona de case traditionale orasenesti in spatele carora se afla blocuri din anii ´70-´80", a spus Macarie, adaugand ca unele module ar putea avea posibilitatea de montare de umbrele cu orificii de fantani sub forma de jeturi verticale.

Prin comparatie, Hamburg are si el o zona mai controversata si mai sumbra. Este vorba de zona de comert erotic, plina de kitschuri, baruri zgomotoase si cluburi. "Era foarte dificil de amenajat si integrat un astfel de spatiu. Asa ca am pornit de la elementele locului. De exemplu, dimineata erau foarte multe sticle sparte pe jos de la baruri, asa ca am pus bucati de sticla incastrata in pavaj. De asemenea, am decupat tot felul de forme de inimi si stelute din diverse materiale", a mai spus Ilinca Macarie.

sursa www.1001case.ro

Lista universităţilor unde studentul de la “Spiru Haret” poate da din nou licenţa

2009-07-16T17:59:00.005+03:00

Universităţile unde vor putea susţine licenţa absolvenţii USH, în funcţie de specializările pentru care există acreditare:

1. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
2. Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Iaşi
3. Universitatea „Politehnica” din Bucureşti
4. Universitatea „Transilvania” din Braşov
5. Universitatea de Medicină şi Farmacie din Timişoara
6. Universitatea „Vasile Goldiş” din Arad
7. Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu
8. Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
9. Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad
10. Academia de Studii Economice din Bucureşti
11. Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi
12. Institutul Teologic Protestant din Cluj-Napoca
13. Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti
14. Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava
15. Universitatea „Titu maiorescu” din Bucureşti
16. Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti

Universităţile a căror evaluare instituţională nu a fost încă finalizată- acestea îi vor putea examina pe absolvenţii USH dacă vor primi „grad de încredere ridicat” din partea ARACIS:

1. Universitatea Tehnică de Construcţii (UTC) din Bucureşti
2. USAMV din Bucureşti
3. UMF din Bucureşti
4. Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti
5. Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti
6. Academia de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti
7. SNSPA
8. Universitatea „1 decembrie 1918” din Alba Iulia
9. Universitatea de Nord din Baia Mare
10. USAMV Cluj-Napoca
11. Universitatea din Bucureşti
12. Universitatea „Babeş-Bolyai# din Cluj-Napoca
13. Academia de Muzică din Cluj-Napoca
14. Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca
15. UMF Cluj-Napoca
16. Universitatea „Ovidius” din Constanţa
17. Universitatea Maritimă din Constanţa
18. UMF din Craiova
19. Universitatea din Craiova
20. Universitatea Tehnică din iaşi
21. Universitatea de arte din Iaşi
22. Universitatea din Petroşani
23. Universitatea din Piteşti
24. Universitatea „Valahia” din Târgovişte
25. Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureş
26. Universitatea „Alexandru ioan Cuza” din Iaşi
27. Universitatea de Artă Teatrală din Târgu Mureş
28. Universitatea Politehnică din Timişoara
29. USAMVdin Timişoara
30. Unievrsitatea de Vest din Timişoara
31. Universitatea Tehnică Militară din Bucureşti
32. Universitatea Naţională de apărare din Bucureşti
33. Academia Naţională de Informaţii din Bucureşti
34. Academia de Poliţie din Bucureşti
35. Academia Forţelor Aeriene din Braşov
36. Academia Forţelor Terestre din Sibiu
37. Academia Navală din Cosntanţa
38. Universitatea „Hyperion”
39. Universitatea „Bioterra” din Bucureşti
40. Universitatea „Ecologică”
41. Universitatea „Athenaeum”
42. Universitatea „Artifex”
43. Universitatea „Bogdan Vodă” din Cluj-Napoca
44. Universitatea „Danubius” din Galaţi
45. Universitatea „Mihail Kogălniceanu” din Iaşi
46. Universitatea „Emanuel” din Oradea

Articol preluat din "Gandul"

Madam Andronescu vs. Rectoratul Spiru Haret

2009-07-11T20:30:00.012+03:00

Scandalul s-a făcut din mic, mai mare și ca orice scandal care se respectă este dezbătut la televizor cu madam Andronescu și reprezentanții Spiru Haret certându-se ca la ușa cortului, că om fi acreditați, ba că nu, "Sa se respecte legea!" și altele vorbe de duh asemena lor.

Momentan suntem 'puțin' neacreditați. Mai corect spus, momentan nici nu prea existăm deoarece am fost 'puțin' eliminați de pe lista unităților de învățământ superior din HG nr. 749/2009. Ăsta ar fi un moment bun sa ne uitam cu toții în jur sa fim siguri că mai existam pe Terra. Aparent madam Andronescu e convinsă ca noi toți cei 300.000 de studenți la Spiru Haret nu mai existăm. Oricum, despre cum se citește o sentința civila, e mult de povestit. Despre cum se le arați ARACIS-ului pe unde este ieșirea, iarăși e poveste.

Pe scurt, noi Spiru Haret știm sa citim o lege în care scrie cum că, dacă ai o specialitate acreditată poți sa înființezi și o multitudine de ID-uri si FR-uri draguţe pentru dânsa. Ceea ce ne place și ne gâdila în buzunar destul de mult și frumos. Pe de alta parte, nu prea am știut ce e de făcut cu ARACIS-ul când ne-a bătut la ușa, că vorba aia, noi am respectat legea. În loc să primim cu urale si să sărim la cap cu proverbialul pachet de cafea și niște vin, i-am poftit politicos afară.

Aici am greșit, trebuia sa ne supunem umil pentru control, ca să nu i se cașune Androneascai pe noi, din nou.

Oricum după ce am binevoit sa dăm în judecata pe al nostru preamărit guvern cu al nostru MEC cu tot, și am și câștigat, Anroneasca s-a făcut că nu știe 'sa citește' și s-a apucat sa respecte litera cu litera ce scria în sentința civila. Cum că sentința e prost argumentată, cum ca e prost scrisă justificarea. Şi astfel a fost eliminată Spiru Haret de pe lista unităților de învățământ superior acreditate care funcționează în România. Dar asta nu înseamna că nu mai avem acreditare, noi suntem în continuare acreditați, pentru că n-a zis nimeni că ni s-a retras acreditarea, ci pur și simplu nu mai suntem, de loc, nu mai existam.

Buuuun, la un calcul simplu 300.000 de suflete, majoritatea tineri cu 2 părinti, 300.000x3=900.000 de suflete cu drept de vot. Acuma, cine vrea să piardă în jur de 1 milion de voturi? Cine vrea sa-și pună 1 milion de alegători în cap? Nu de alta, dar numa; mâine nu-i poimâine și au și venit alegerile.

Iar acum să vina madam Andornescu sa-mi explice pe la Antena 3 ca ea nu-i de acord cu ID-urile și CBT-urile... pai nu-i frumos aşa. Adică, ne insulți inteligenta, de parca noi nu știm cel mai bine care sunt costurile de cazare și de trai în centrele universitare romanești. Înțeleg ca e greu cu CBT-urile astea și cu apăsatu' pe butoane la PC dar nici să vi să-mi zici că "Nu exista şcoală fără profesor" pentru că există și trăiește bine mersi școala asta fără profesor. Spiru Haret s-a adaptat foarte bine pentru lumea în care trăim. Toata lumea are dreptul la educație, buna, rea, cum o fi ea. Nu-și face nimeni griji, diplomele ID și FR sunt tratate ca atare de angajatori, nu le ia nimeni drept la fel de bune ca o diploma de la o facultate la ZI. Dar ori și cât, au și ele ’valoarea’ lor.

În alte cuvinte, sa ne fie învățătura de minte tuturor, trăim în România, iar guvernului nu prea îi pasa de cei 1 milion de cetățeni cu drept de vot pe care îi supară și despre cum poate o universitate pur și simplu sa înceteze sa mai existe.

Ecaterina Andronescu: Cerem Universităţii Spiru Haret să intre în legalitate

2009-07-10T23:00:00.001+03:00

Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a declarat astăzi la Realitatea TV că se va întâlni cu reprezentanţii Universităţii Spiru Haret şi le va cere să accepte doar programele de studiu care funcţionează legal.

"Orice unitate din România poate să funcţioneze în condiţiile prevăzute de lege, de aceea voi avea o întâlnire cu reprezentanţii Universităţii Spiru Haret şi le voi cere să recunoască şi să accepte numai acele programe de studii care funcţionează legal, care au fie aviz de funcţionare provizorie, fie acreditare", a spus Ecaterina Andronescu.

Mai mult decât atât, ministrul Educaţiei a reamintit faptul că a cerut Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) să facă evaluarea instituţională în Universitatea Spiru Haret, căreia trebuie să i se spună orice universitate din România, însă Universitatea Spiru Haret nu a acceptat acest lucru.

"Îi sfătuiesc pe studenţi să vadă dacă programul de studii are recunoaştere oficială sau nu, cu atât mai mult cu cât sunt plătitori de taxe", a fost mesajul Ecaterinei Andronescu pe care l-a lansat studenţilor.

Articol preluat de pe Realitatea Net

Top 10: The architecture of computer games (pt II)

2009-07-10T22:37:00.006+03:00

5. Scumm Bar, The Secret of Monkey Island

Scumm Bar on the Caribbean island of Mêlée is constructed on a floating timber deck system for 360-degree sea views. The decor may have seen better days but there remains a certain authentic charm, with exposed structural oak and arched windows typical of the West Indian colonial style. Prince Charles would no doubt approve. Rough plastered walls softened by red velvet drapes are a stylistic combination attempted - but not bettered - by many taverns in the Tri-Island area.

4. Halo, Halo II

The prevalent use of local sandstone and homogeneous approach to design make for an environment that is comparable to the Regency spa towns of Harrogate or Bath. The indigenous material is ubiquitous - whether left rough in rural settings (to encourage the growth of moss and lichens) or finished smooth for urban environments, it lends a sense of grandeur to the to local buildings. The warren-like town planning of many of Halo’s urban centres and individual buildings, originally designed to improve sociability, have since been devastated by ethnic warfare between humans and the aliens of the Covenant.

3. Liberty City, Grand Theft Auto IV

Liberty City is Richard Rogers’ worst nightmare: a city designed for those in love with cars. The former advisor to the London Mayor, should he visit, is more likely to be mowed down by an out-of-control automobile than sip an overpriced latte in a pedestrianised piazza peppered with parasols. Yet, despite the evident dangers, people flock to live here. Perhaps its the dramatic sunsets, the coastal location or Liberty City’s aesthetic affinity with the Big Apple. Just don’t call it an Eco-town!

2. The City, Sim City

Sim City is the kind of place that could spring up overnight. Like a high class favela, it’s an ad-hoc civilisation of strange and wonderful hybrid buildings. Architectural forms are born out of a clash between modern technology and traditional values. The city’s mayor clearly cares little for sensitive zoning and long-term masterplanning. Pagoda roofs sit atop concrete-clad high density housing towers as a nod to both ancient Eastern building practices and prefabricated modular buildings in the West.

1. Azeroth, World of Warcraft

The stunning diversity of buildings of Azeroth secures it the top spot. Towering Gothic structures recall the ‘dreaming spires’ of Oxford given a subversive geometrical revamp. The architecture of the Blood Elves, on the other hand, has softer, more organic influences. Similar to Gaudi’s Parc Guell or Sagrada Familia, nature is expressed in stylised form - the very essence of Art Nouveau.

See Top 10: architecture of Star Wars

Top 10: The architecture of computer games (part I)

2009-07-09T09:15:00.006+03:00

The Architects’ Journal selects the finest architecture from the worlds of computer and video games

10. Marioland

Clearly influenced by the work of London architectural practice FAT, Marioland takes the layering of patterned facades in bright colours to another level. The visual vibrancy is further conveyed by the use of rounded forms, echoing the ‘blobitecture’ of Zaha Hadid’s Dubai Opera House.

9. Castle Wolfenstein, Return to Castle Wolfenstein

How can one set foot in the gemutlich Castle Wolfenstein without being transported into a medieval fairytale? This Bavarian gem, with its pretty Romanesque keep, is marred only by the hordes of (sometimes zombified) Nazi stormtroopers. Currently home to a high-security prison, the schloss is situated high on a mountain so access is only via a Where Eagles Dare-style cable car. A glance at the floor plan reveals a curiousity: the medieval architect - thought to be Hans Grosse - committed himself to a near-endless iteration of the swastika motif.

8. Tetris

Tetris can teach us all a lesson in dimensional co-ordination and rotational symetry. Featuring just seven standard building components as the basis for construction, it takes a radical approach to reducing waste material. Tetris has an aesthetic charm too: its combinations of solid and void have proved inspirational for a range of architects including Slovenian architecture studio, OFIS.

7. Architecture Island, Second Life

Second Life resident Keystone Bouchard’s playground of building types are precariously perched atop a floating plane of greenfield site. Access may be problematic, but visitors will be rewarded with juxtapositions of experimental architecture: a huge structure-free glass cube, prismatic roofscapes and gravity-defying timber cantilevers to name a few. The only real let-down of this eccentric architectural smorgasbord is a couple of randomly placed wind turbines that expose Bouchard as falling into the trap of sustainability-as-afterthought.

6. The House, Jet Set Willy

Willy has his hands on a triumph of domestic miminalism. Lofty double-height spaces are treated with a pared-down palette of brick and tile. The floor spans may be a touch optimistic, but the resulting lack of structure allows dramatic open plan spaces, punctuated by the occassional sculpture or piece of designer furniture.

Read on: numbers 5 to 1 >

"Cathedral Plaza", proiectul care încalcă 25 de norme de şantier şi peste 24 de legi româneşti

2009-07-03T20:47:00.000+03:00

În cadrul emisiunii moderate de Maria Coman şi Andrei Bădin, la Antena 3, Ioan Robu va vorbi despre scandalul "Cathedral Plaza", proiectul care încalcă 25 de norme de şantier şi peste 24 de legi româneşti.

http://www.antena3. ro/stiri/ antena3ro/ arhiepiscopul- romano-catolic- ioan-robu- invitatul- mariei-coman- la-antena- 3-special_ 75105.html

articol postat pe grup de claudiu balint [link]

BUN VENIT!

2009-06-04T08:05:00.000+03:00

Va invit pe blogul Facultatii de Arhitectura din cadrul Universitatii Spiru Haret.